DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cunj

cunj (cúnjĭŭ) sn cunji/cunje (cú-nji) – hãlati njicã di metal i lemnu, suptsãri, lungã sh-chipitoasã tu-un capit (sh-cu unã ca ploaci njicã tu-alantu capit), cari intrã lishor tu lucrili (ca measã, ushã, firidã, etc.) tsi vor ncãrfãsiri; penurã, perunã, peronã, pendurã, civii, tsivii
{ro: cui}
{fr: clou}
{en: nail}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giupã

giupã (gĭú-pã) sf giupi/giupe (gĭú-pi) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu di muljari (di-aradã di pãndzã) tsi s-poartã sum fustani; jupã, fustã, bãcã, fustani
{ro: jupon; rochie}
{fr: jupe, jupon; robe}
{en: woman’s skirt, underskirt; gown}
ex: tsal Yiurgachi tu giupã goalã

§ jupã (jĭú-pã) sf jupi/jupe (jĭú-pi) – (unã cu giupã)
ex: nviscutã tu jupã (fustani) veaclji; jupa-lj cum azboairã

§ giup (gĭúpŭ) sn giupi/giupe (gĭú-pi) – unã soi di stranj lungu tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; antiri, andiri, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}
ex: ts-bãgash giuplu (antirilu) shi mãruna; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

penurã

penurã (pé-nu-rã) sf penuri/penure (pé-nu-ri) – hãlati njicã di metal i lemnu, suptsãri, lungã sh-chipitoasã tu-un capit (sh-cu unã ca ploaci njicã tu-alantu capit), cari intrã lishor tu lucrili (ca measã, ushã, firidã, etc.) tsi vor ncãrfãsiri; perunã, peronã, pendurã, cunj, civii, tsivii;
(expr:
1: penurã ghifteascã = penurã multu mari;
2: am nã penurã (nj-intrã penura) tu inimã = nj-sta tsiva (dureari, fricã, shubei, etc.) tu suflit tsi mi cãrteashti, mi mvirineadzã, mi fatsi s-mi doarã suflitlu; am tu inimã un dor tsi mi-aroadi; etc.)
{ro: cui}
{fr: clou}
{en: nail}
ex: truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am mash penuri mãri; om fãrã penurã tu inimã
(expr: om fãrã cripãri); lj-intrã penura tu inimã
(expr: lj-intrã unã dureari, fricã, shubei, etc. tu suflit, easti cripat, nvirinat, minduit, etc.); guvojdul easti unã soi di penurã faptã maxus trã petala-a calui

§ pendurã (pén-du-rã) sf penduri/pendure (pén-du-ri) – (unã cu penurã)
ex: bats tu casa-a ta nã pendurã (penurã), aclo armãni; lj-intrã nã pendurã tu mãnã; lj-deadi ndauã penduri
(expr: zboarã uruti, cripãri, etc.) sh-lu cãrtirã multu; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu

§ peronã (pe-ró-nã) sf peroni/perone (pe-ró-ni) – (unã cu penurã)

§ perunã (pé-ru-nã) sf peruni/perune (pé-ru-ni) – (unã cu penurã)

§ pinuricã (pi-nu-rí-cã) sf pinuritsi/pinuritse (pi-nu-rí-tsi) – penurã njicã; pinurici, pinduricã
{ro: cui mic}
{fr: petit clou}
{en: small nail}

§ penuricã (pe-nu-rí-cã) sf penuritsi/pe-nuritse (pe-nu-rí-tsi) – (unã cu pinuricã)

§ pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) sf pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) – (unã cu pinuricã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sfreadini/sfreadine

sfreadini/sfreadine (sfreá-di-ni) sm sfreadinj (sfreá-dinjĭ) – hãlatea cu cari s-fatsi unã guvã tu lemnu (stizmã, etc.) ninti ca si s-batã penura tu guvã (cãndu lemnul i stizma easti multu scliro shi penura nu poati s-intrã lishor ma s-nu-lj si facã ninti guva); sfredini, sfredin, bizã, burghii
{ro: burghiu, sfredel}
{fr: perçoir, vrille}
{en: gimlet, borer}
ex: boulu intrã n casã shi coarnili nafoarã li-alasã (angucitoari: sfreadinli)

§ sfredin1 (sfré-dinŭ) sm sfreadinj (sfreá-dinjĭ) – (unã cu sfreadini)
ex: cu sfredinlu fatsi nã guvã tra s-batã pendura

§ sfredini/sfredine (sfré-di-ni) sm sfreadinj (sfreá-dinjĭ) – (unã cu sfreadini)

§ sfreadin (sfreá-dinŭ) vb I sfridinai (sfri-di-náĭ), sfridinam (sfri-di-námŭ), sfridinatã (sfri-di-ná-tã), sfridinari/sfridinare (sfri-di-ná-ri) – fac unã guvã tu lemnu (stizmã, etc.) tra s-pot s-bat unã penurã tu guvã; sfredin, nsfredin, nsfeadin;
(expr: lji sfreadin inima (suflitlu, matsãli, etc.) = l-fac s-aducheascã unã dureari yii, sumigoasã tu inimã, tu suflit, tu matsã, etc.)
{ro: sfredeli}
{fr: percer avec une vrille, corroder}
{en: bore with a gimlet; pierce with a borer}
ex: sfridinai (feci guvi cu sfreadinli tu) scãndurli tuti; sfridinai grenda; lj-sfreadinã inima
(expr: l-fac s-aducheascã unã dureari yii tu inimã); nã sfreadinã dorlu
(expr: nã fatsi s-aduchim nã dureari yii); minduirea-atsea tut u sfridina; ãl sfridina tu matsã

§ sfredin2 (sfré-dinŭ) vb I sfridinai (sfri-di-náĭ), sfridinam (sfri-di-námŭ), sfridinatã (sfri-di-ná-tã), sfridinari/sfridinare (sfri-di-ná-ri) – (unã cu sfreadin)

§ sfridinat (sfri-di-nátŭ) adg sfridinatã (sfri-di-ná-tã), sfridinats (sfri-di-nátsĭ), sfridinati/sfri-dinate (sfri-di-ná-ti) – tsi-lj s-ari faptã nã guvã cu sfreadinlu; nsfridinat, nsfidinat
{ro: sfredelit}
{fr: percé avec une vrille; boré, corrodé}
{en: bored with a gimlet; pierced with a borer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn