DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascalnu

ascalnu (as-cál-nu) (mi) vb I ascãlnai (as-cãl-náĭ), ascãlnam (as-cãl-námŭ), ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); acats un lucru di tsiva sh-lu-alas s-aspindzurã cãtrã nghios; ascalin, angãrlim, spindzur, aspindzur acats (di tsiva);
(expr:
1: nji s-ascalnã (tu gushi) = nj-armasi tsiva (tu gushi; nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit);
2: lu-ascalnu di gushi = lu-anciup)
{ro: atârna, căţăra, suspenda}
{fr: (s’)accrocher, suspendre}
{en: hook, hang up}
ex: lji s-acãtsã, ningã un arãu, nelu di un lemnu, shi aclo armasi ascãlnat; mi ascãlnai (mi-acãtsai cu bratsãli sh-mi-alinai) pri prun; ascalnã-ti (acatsã-ti) di el; ascãlnats-lu (acãtsats-lu, spindzurats-lu) di alumachi; a lui nu-lj s-ascalnã
(expr: nu-lj s-acatsã tu gãrgãlan) dip tsiva; cu oslu di gãljinushi, tsi-l mãcã, shi lji s-ascãlnã
(expr: lji s-acãtsã tu gãrgãlan); lu-ascãlnã
(expr: lu-anciupã) di gushi

§ ascãlnat (as-cãl-nátŭ) adg ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnats (as-cãl-nátsĭ), ascãlnati/ascãlnate (as-cãl-ná-ti) – tsi s-ari alinatã pri tsiva cu angãrlimarea; tsi easti acãtsat di-un lucru sh-alãsat s-aspindzurã cãtrã nghios; angãrlimat, spindzurat, aspindzurat, acãtsat, anciupat, etc.
{ro: atârnat, căţărat, suspendat}
{fr: ac-croché, suspendu}
{en: hooked; hung up}
ex: cucoashi nu-armasi ascãlnatã (spindzuratã)!

§ ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) sf ascãlnãri (as-cãl-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-ascalnã; angãrlimari, spindzurari, aspindzurari, acãtsari, anciupari, etc.
{ro: acţiunea de a atârna, de a căţăra, de a suspenda; atârnare, căţărare, suspendare}
{fr: action de (s’)accrocher, de suspendre}
{en: action of hooking, of hanging up}

§ ascalin (as-cá-linŭ) (mi) vb I ascãlinai (as-cã-li-náĭ), ascãlinam (as-cã-li-námŭ), ascãlinatã (as-cã-li-ná-tã), ascãlinari/ascãlinare (as-cã-li-ná-ri) – (unã cu ascalnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

budec

budec (bu-décŭ) sn budetsi/budetse (bu-dé-tsi) – unã soi di bãstuni cu-unã penurã tu-un capit, cu cari njitslji ntsapã gljatsa tra s-poatã si sh-facã vimtu (vantsu, zvorizmã) cãndu vor si s-tragã azvarna cu sanja
{ro: un fel de baston cu un cui la un capăt, cu care copiii înţeapă ghiaţa când vor să se târască cu sanja}
{fr: bâton alpestre à l’aide duquel on évite le glissoire pendant l’hiver}
{en: alpine stick with a nail on one side, with which one avoids the slide during the winter}
ex: prit muntsã earna, ca s-nu arãchishãm nã tsãnem cu budetsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpãescu

cãpãescu (cã-pã-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpãii (cã-pã-íĭ), cãpãeam (cã-pã-ĭámŭ), cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) – mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari tsi-l fac; avursescu multu di-arãdearea tsi u fac; lishin di-arãdeari; arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; ligusescu, hãrhãrescu, cãhtescu, pãhãescu, cãchin, avursescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lãvrusescu, etc.
{ro: istovi; râde în hohote}
{fr: exténuer; mourir de rire}
{en: exhaust; roar with laughter}
ex: s-cãpãeashti (hãrhãriseashti, s-cãchinã) di-arãdeari; nã cãpãim multu di imnari; cãpãirã, (avursirã multu), nu pot s-imnã; lucrai la ayinji sh-mi cãpãii, cã shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei nã cãpãim di plãngu

§ cãpãit (cã-pã-ítŭ) adg cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãits (cã-pã-ítsĭ), cãpãiti/cãpãite (cã-pã-í-ti) – tsi s-ari curmatã multu di copuslu tsi featsi; tsi-ari lishinatã di-arãdeari; ligusit, hãrhãrit, cãhtit, pãhãit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.;
(expr:
1: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
2: oarfãn cãpãit = multu oarfãn, tiflupendar, fãrã cinushi n vatrã, fãrã zmeanã la cur, etc.;
3: stranj cãpãit = stranj aruptu, partal, recicu)
{ro: istovit; rupt de oboseală; istovit de râs}
{fr: mort de rire, tari}
{en: exhausted; tired of laughing}
ex: earam cãpãit di imnari; cu tuti cã eara cãpãits, curmats, elj agiumsirã la loclu di iu insha lunjina; eara multu curmatã sh-cãpãitã; curcubetã heartã, cãpãitã
(expr: shidzutã, moali)

§ cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) sf cãpãiri (cã-pã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãpãeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arãdeari); ligusiri, hãrhãriri, cãhtiri, pãhãiri, cãchiniri, avursiri, apustusiri, curmari, pidipsiri, lãvrusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) istovi; acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de s’exténuer; de mourir de rire; évanouissement}
{en: exhaust; roar with laughter}

§ cãpuescu (cã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpuii (cã-pu-íĭ), cãpueam (cã-pu-ĭámŭ), cãpuitã (cã-pu-í-tã), cãpuiri/cãpuire (cã-pu-í-ri) – (unã cu cãpãescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cara

cara (cá-ra) adv, cong – cari, carea, cãndu, dupã tsi, fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, ma, ama, amea, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, disi, dis, sticã, si, etc.
{ro: când, în timp ce, după ce, dacă, pentru că, deci, etc.}
{fr: quand, pendant que, après que, si, vue que, puisque, alors, donc, etc.}
{en: when, while, after, if, because, then, etc.}
ex: cara (cãndu, macã) vidzurã ashi, tãcurã; cara (macã) dats di vã nsurats; vrea s-chiream pãn di un, cara (ma) s-nu earai tini; di cara (macã) voi imnats napudishalui, na, shi noi, di cara (atumtsea), ashi va s-imnãm (aoa, scriarea bunã dit sistemlu-a nostru easti “dicara”, un singur zbor; vedz dicara); oarã bunã, cara (macã), du-ti; cara (cum) trãdzea un vimtu!; episcoplu, cara (cãndu, macã, cum) vidzu ahãtã dimãndãciuni; cara (macã, cum) cutsutlu tsã-l chirdui; cara (ma) s-vrei, ascultã; cara (macã) s-lji mi nãirescu; cara (macã) yini nãs, mini nu mi duc; cara (macã, di itia cã) aflai cum cura ipotisea, mi trapshu

§ carea (cá-rea) adv, cong – (unã cu cara)
ex: carea (macã, cãndu, dupã tsi, cum) lu ncãrcam, nu mi durea caplu di gritã; carea (cãndu) nã u intrarã gheganjlji

§ cari2 (cárĭ) adv, cong – (unã cu cara)
ex: cari (ama, cara) vrei, du-ti; cari (cara, macã) vinji frica di nã lo; bãneadzã sh-adzã cari (ma, macã, ca) s-nu murirã; cari (di itia cã, cara, cãndu, dupã tsi) lã intrã ngrãnja, si mpãrtsãrã; cari (cã, di sibepea cã) eara toamnã cu neguri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrvani/cãrvane

cãrvani/cãrvane (cãr-vá-ni) sf cãrvãnj (cãr-vắnjĭ) – ceatã di oaminj tsi fac unã cali deadun, di-aradã, cu prãvdzã (calj sh-muli) ncãrcati cu pãrmãtii tsi li duc dit un loc tu un altu tra s-li vindã
{ro: caravană}
{fr: caravane}
{en: caravan}
ex: Marcu Hagi-Buea di Muscopuli avea shapti cãrvãnj cari dutsea shi adutsea pãrmãtii di Beshli; ncarcã cãsli pri cãrvani; nu-au mardzini cãrvãnjli tsi-arada shi nchisirã; s-toarnã cu cãrvãnj tsi trag furtii sh-disãdz greali di flurii; s-nu chearã di cãrvani; am cãrvani di muli; treatsi nã cãrvani cu bacrã; cãrvanea-a noastrã easti mari, cu ma nsus di-unã sutã di oaminj

§ cãrãvani/cãrãvane (cã-rã-vá-ni) sf cãrãvãnj (cã-rã-vắnjĭ) – (unã cu cãrvani)

§ cãrvãnar1 (cãr-vã-nárŭ) sm cãrvãnari (cãr-vã-nárĭ) – omlu tsi tsãni (ari) unã cãrvani; omlu tsi easti caplu di cãrvani; chiragi tsi lucreadzã tu-unã cãrvani; chiragi, cãrvuchir
{ro: cărăvănar; proprietar, conducător sau lucrător la o caravană}
{fr: propriétaire ou conducteur de cara-vane; muletier}
{en: owner or leader of a caravan; muleteer}
ex: treilji frats eara cãrvãnari (chirageadz); cãrvãnarlji gresc deadoara; Gajul al Keac, cãrvãnar di nai avdzãtslji, avea vãrã yinghits calj sh-alti ahãti mulãri, cu cloputi di gushi, ca cãmbãnj; cãrvãnarlj-atselj cu-anami, cari agiundzea cu cãrvãnjli-a lor pãnã tu Nimtsii; tadi easti cãrvãnar

§ cãrvuchir (cãr-vu-chírŭ) sm cãrvuchiri (cãr-vu-chírĭ) – (unã cu cãrvãnar1)
ex: deadirã cap cãrvuchiri

§ cãr-vanliu (cãr-van-líŭ) adg cãrvanlii (cãr-van-lí-i), cãrvanlii (cãr-van-líĭ), cãrvanlii (cãr-van-líĭ) – tsi tsãni di-unã cãrvani; di cãrvani
{ro: de caravană}
{fr: de caravane}
{en: of caravan}

§ ncãrvani (ncãr-vá-ni) adv – chirolu cãndu cariva easti dus (lucreadzã, s-aflã) cãrvani; cu cãrvanea
{ro: cu caravana; pe timpul cănd cineva lucreadză cu caravana}
{fr: pendant qu’un travaille avec la cara-vane}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãshlã

cãshlã (cãsh-lắ) sm cãshladz (cãsh-ládzĭ) – loc ndreptu trã unã ascheri tra s-bãneadzã, di-aradã cu ma multi binãi (adãrãminti) mãri iu aschirladzlji dormu, mãcã sh-bea, etc.; loc ndreptu maxus tra si-sh treacã earna, oili dipusi di la munti; arniu, arnii
{ro: cazarmă}
{fr: caserne; campement; quartier d’hiver, région affermée pour les moutons pendant l’hiver}
{en: army barracks; wintering quarters for the sheep descending from the mountains, where they graze in the summer}
ex: ascherea doarmi tu cãshlã; aoa, earna easti cãshlã bun trã oi (loc bun trã arniulu-a oilor); loai cãshlã (loc trã arniulu-a oilor) ningã cãshlã (loclu iu bãneadzã aschirladzlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciush2!

ciush2! (cĭúshĭ) inter – zbor cu cari dzãtsem a njitslor tra si sh-facã apa (si s-chishi)
{ro: vorba cu care se spune copiilor mici să facă “pipi”}
{fr: parole qui signifie “faire pipi” dans le language de petits enfants; uriner}
{en: word by which one tells little children to piss; urinate, piss, pee}
ex: fã ciush! (chishi-ti!)

§ ciushi/ciushe (cĭú-shi) sf ciushi/ciushe (cĭú-shi) shi sm ciushanj (cĭú-shĭanjĭ) –
1: njic tsi s-chishi noaptea tu crivati cãndu doarmi;
2: oalã iu s-chishi njitsli noaptea;
(expr: ciushi ningã vatrã = cacavatrã, om tsi easti multu linãvos, tsi nu s-minã di ningã vatrã)
{ro: pişolcea; oală de noaptea}
{fr: pisseur, enfant qui pisse pendant le sommeil; pisseur des enfants pour la nuit}
{en: child pissing in bed during the night; pot for the children to piss in at night}
ex: easti un ciusha (di-atselj tsi s-chishi noaptea tu somnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cremasi/cremase

cremasi/cremase (cré-ma-si) sf fãrã pl – atsea tsi leagã un lucru di altu; atsea tsi tsãni (tsi spindzurã) un lucru di tsiva; ligãturã
{ro: legătură}
{fr: pendaison, pendant, liaison}
{en: connection, pendant}
ex: tsi dzãts tini nu-ari cremasi cu (nu-ari ligãturã cu, nu tsãni di) tsi dzãsi el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cum1

cum1 (cúmŭ) adv – zbor tsi-aspuni: (i) tsi, tsi soi; (ii) catastasea, soea tu cari s-aflã (s-fatsi) un lucru; (iii) atumtsea cãndu s-fatsi un lucru; (iv) cãtse s-fatsi un lucru; (v) unãshunã (dupã) tsi s-fatsi un lucru; (vi) dealihea, sigura cã s-featsi un lucru; (vii) pãrearea di-arãu, ciudia cã dealihea s-featsi un lucru; etc., etc., etc.; tsi soi; cãtse; tsi; dupã; cãndu; etc.
{ro: cum; în ce fel}
{fr: comment; de quelle manière}
{en: how; in what way}
ex: va facã, cum (tsi) featsi sh-altã oarã; nu shtiu cum (tsi soi) s-tsã spun; cum (tsi soi) ti-arãsescu lilicili tsi-adush?; cum eara nviscut (catastasea tu cari s-afla, soea tu cari eara, stranjili cu cari eara nviscut), ashi s-dusi; cum (atumtsea cãndu) imna, si nchidicã di-unã cheatrã; cum (atumtsea cãndu) s-dutsea la el, lu-astãlje n cali; cum di (cãtse) nu-nj dzãsish?; cum di (cãtse) nu earai sh-tini aclo?; ma cum nu (sigura, i-dealihea cã), earam sh-mini!; cum (unãshunã tsi) si sculã, aclo trapsi; cum ãlj cãntã (dupã soea tsi-lj cãntã), ashitsi gioacã; cum (dealihea), ti dusish la el?

§ cum2 (cúmŭ) adv, cong, inter – zbor cari aspuni troplu (oara) n cari s-fatsi un lucru; tsi turlii (tsi soi); cãtse, s-poati ca?; cãt; cãt fatsi?; ca, cãndu, tu oara tsi; fãr di altã; nu s-poati!; etc.
{ro: cum, de ce, când, etc.}
{fr: coment?, pourquoi?, se peut-il que?; combien?, à quel prix?; comme, pendant que; dès que; à tout prix; pas moyen!, pas mèche!; etc.}
{en: how?, why?, is it possible that; how much?, what is the price?; as, since; etc.}
ex: tsi-adari, prefte? cum lj-u trets (tsi soi u trets bana)?; cum (troplu cu cari) s-featsirã aesti tuti, nu pot s-nj-u dau cu mintea; cum (tsi turlii) trets cu doilji cãnj?; cum di (cãtse) mira nu n-alasã s-njardzim tu loc-nã acasã?; cum (tsi featsit, cu tsi sibepi) di-ascãpat?; cumu-l (cãtu-l) dats grãnlu?; cum (dip tu oara tsi; cu troplu cu cari) vinjirã, acshi s-dusirã; cum (cãndu, tu oara tsi) s-dutsea, cum sh-imna; cum s-agiuca (tu oara tsi); cum (tu oara tsi) u vidzurã, cum (tu-atsea oarã) u-arãchirã; cum di cum (cu itsi trop); mutrea cum di cum (fãr di altã, cu itsi trop) s-lu vatãmã; nu ts-u fricã? am, cum! (am, ashi tsã treatsi prit minti? ashi pistipseshti?)

§ nicum (ni-cúmŭ) adv, cong – ni cum; nitsi cum; nu-ashi cum; nu s-poati; cu-ahãt ma putsãn; cu-ahãt ma multu, etc.
{ro: necum, nicidecum}
{fr: ni comme}
{en: not as}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã