DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pembe

pembe (pem-bé) adg invar – tsi ari unã hromã ca-atsea di trandafil; trandafiliu, trandaflish, trandafiljat
{ro: trandafiriu}
{fr: rosé}
{en: rosy}

§ pembin (pem-bínŭ) adg pembinã (pem-bí-nã), pembinj (pem-bínjĭ), pembini/pembine (pem-bí-ni) – (unã cu pembe)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

afcu

afcu (áf-cu) sm pl(?) – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, bizelji, arucutets
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arucutets

arucutets (a-ru-cu-tétsŭ) sm fãrã pl – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, bizelji, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bizelji/bizelje

bizelji/bizelje (bi-zé-lji) sf bizelji/bizelje (bi-zé-lji) – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, arucutets, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

caicushcu

caicushcu (caĭ-cúsh-cu) sm caicushci (caĭ-cúsh-ci) shi caicushtsi (caĭ-cúsh-tsi) – pom criscut di oaminj, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; curcush, gortsu (pomlu), per (pomlu), gurnits (pomlu), dushcu
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: avea tu ubor un caicushcu (pom gortsu) mari

§ caicushcã (caĭ-cúsh-cã) sf caicushchi/caicushche (caĭ-cúsh-chi) shi caicushti/caicushte (caĭ-cúsh-ti) – yimisha faptã di pomlu caicushcu, tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; gortsu (yimisha), per (yimisha), pearã, gurnitsã, plisadã, curcushi
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: caicushtili coapti s-tuchescu n gurã

§ curcush (cur-cúshĭŭ) sm curcush (cur-cúshĭ) – (unã soi di) gortsu (pom) tsi fatsi gortsã niheamã ca arucutoasi (ca merlu); caicushcu, gortsu (pom), gurnits (pom), per (pom), dushcu
{ro: varietate de păr (pom)}
{fr: espèce de poirier}
{en: variety of pear trees}

§ curcu-shi/curcushe (cur-cú-shi) sf curcushi/curcushe (cur-cú-shi) – yimisha faptã di curcush; caicushcã, gortsu (yimisha), gurnits (yimisha), per (yimisha), pearã, plisadã
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãnjinã2

cãnjinã2 (cã-njí-nã) sf cãnjini/cãnjine (cã-njí-ni) – unã soi di shteayi agrã, amarã shi nfãrmãcoasã, cu trup vãrtos sh-analtu, frãndzã palmati (ca palma di om), njits, di hromã albã-pembe, sh-cu-unã-arãdãtsinã dit cari si scot yitrii
{ro: un fel de ştevie sălbatică}
{fr: plante vénimeuse ressemblant à la radiaire ou à la sanicle}
{en: venomous plant resembling the sanicle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chechirã

chechirã (chĭé-chi-rã) sf fãrã pl – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; arucutets, bizelji, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chidinush

chidinush (chi-di-núshĭŭ) sm chidinush (chi-di-núshĭ) – earbã tsi creashti di-aradã tu agri, pãshunj, locuri virani, cu truplu tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di lucri (alti erghi, dãrmi, arburits, etc.) ta s-poatã s-creascã cãtrã nsus, cu frãndzã sprilundzi sh-lilici njits, albi i pembe, ca niscãnti hunii
{ro: volbura mică, rochiţa rândunicii}
{fr: liseron de champ}
{en: field bindweed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dzardzal

dzardzal (dzár-dzalŭ) sm dzardzalj (dzár-dzaljĭ) – numã datã a unui pom criscut di om (tsi sh-u-adutsi multu cu caislu, cã easti dit idyea fumealji), cari fatsi lilici albi-pembe tsi es nãintea frãndzãlor shi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi sh-u-adutsi multu tu videari, cu caisa, mash cã easti ma njicã; zarzar
{ro: cais}
{fr: abricotier}
{en: common apricot-tree}

§ zarzar (zár-zarŭ) sm zarzari (zár-zarĭ) – (unã cu dzardzal)

§ dzardzalã (dzár-dza-lã) sf dzãrdzeali/dzãrdzeale (dzãr-dzeá-li) – yimisha datã di-un dzardzal, tsi sh-u-adutsi multu cu-unã caisã ma njicã, ma acrã, sh-cu oslu amar (nu dultsi ca-atsel di caisã); dzardzalinã, zarzarã, zarzalã, caisã, caisii, prascã, praschii
{ro: zarzară}
{fr: abricots commun, à amande amère}
{en: common apricot with bitter pit}
ex: am sh-auã, am sh-dzãrdzeali

§ dzardzalinã (dzar-dza-lí-nã) sf dzardzalini/dzardzaline (dzar-dza-lí-ni) – (unã cu dzardzalã)

§ zarzarã (zár-za-rã) sf zarzari/zarzare (zár-za-ri) – (unã cu dzardzalã)

§ zarzalã (zár-za-lã) sf zãrzeali/zãrzeale (zãr-zeá-li) – (unã cu dzardzalã)
ex: peari, zãrzeali, auã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fãsulj

fãsulj (fã-súljĭŭ) sn fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – plantã (zãrzãvati) criscutã di oaminj, cari poati s-creascã ndreaptã sh-nindrupãtã (ma poati s-aibã ananghi sh-di tsiva ta si sã ngãrlimã), cu frãndzã mãri, piroasi, fapti di 3 frãndzã ma njits, cu lilici albi-verdzã-pembe-aroshi tsi da pãstãlj verdzã i galbini shi simintsã uscati, albi, cafinii (ca cafelu), chindisiti i lãi, tsi es dit pãstãlj cãndu s-usucã; pãstãljli sh-gãrnutsãli uscati tsi li fatsi aestã plantã; mãcarea faptã di pãstãljli i di gãrnutsãli di fisulj hearti; fisulj, fãsulji, fisulji, yiftulji, pãsculj, fauã;
(expr:
1: fãsulj di mpadi = fãsulj tsi nu ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
2: fãsulj di-analtu = fãsulj tsi ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
3: fãsulj yeahne = mãcari di gãrnutsã di fãsulji uscati, hearti cu putsãnã apã shi alti zãrzãvãts;
4: herbu fãsulji = ljau greu anasã tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; hãrchescu, hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz, butur;
5: nu-lj voi fãsuljili = nu-am ananghi di measa i uspetslu-a lui)
{ro: fasole}
{fr: haricot}
{en: bean}
ex: lja fãsuljlu nãs dit oalã; sh-umplu gepea cu fãsulji; mãcai fãsulj sh-mi doari pãntica; acatsã s-hãrbuleascã shi s-hearbã fãsulji
(expr: s-hãrcheascã)

§ fisulj (fi-súljĭŭ) sn fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) sf fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ fisulji/fisulje (fi-sú-lji) sf fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ pãsculj (pãs-cúljĭŭ) sn pãsculji/pãsculje (pãs-cú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ yiftulji/yiftulje (yif-tú-lji) sf yiftulji/yiftulje (yif-tú-lji) – fisulji cu coaja pestrã, chindisitã cu seamni tsi da niheamã ca pi-arosh
{ro: fasole pestriţă}
{fr: haricot panaché}
{en: parti-coloured beans}
ex: yiftuljili suntu hirburii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gãrãor

gãrãor (gã-rã-órŭ) sm fãrã pl – earbã tsi s-veadi ca unã soi di chechirã (madzãri), cari creashti agrã tu agri (ma poati s-hibã sh-criscutã maxus di om trã hrana-a prãvdzãlor), cari s-tradzi-azvarna pri loc i s-acatsã di alti planti, cu lilici albi icã pembe shi simintsã ncljisi tu pãstãlj
{ro: mazăre de câmp}
{fr: pois du champ}
{en: field pea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã