|
|
peltec
peltec (pel-técŭ) adg – vedz tu piltec
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: piltecculeash
culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa
§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)
§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu
ndreavlu
ndreavlu (ndreáv-lu) adg ndreavlã (ndreáv-lã), ndreavlji (ndreáv-lji), ndreavli/ndreavle (ndreáv-li) – cari grãeashti ndauã zboarã cu-unã maxutarcã cusuri; cari nu poati sã zburascã ghini sh-limpidi; cari sã ncheadicã tu zburãri cã nu poati s-li dzãcã zboarãli ntredzi ma li dzãtsi dit cumãts, ma multi ori, unã dupã-alantã; peltec
{ro: peltic, bâlbâit}
{fr: zézayeur; bègue, bégayant, bégayeur}
{en: lisping person; stammerer}
piltec
piltec (pil-técŭ) adg piltecã (pil-té-cã), piltets (pil-tétsĭ) piltetsi/piltetse (pil-té-tsi) – cari grãeashti ndauã zboarã cu-unã maxutarcã cusuri; cari nu poati sã zburascã ghini sh-limpidi; cari sã ncheadicã tu zburãri cã nu poati s-li dzãcã zboarãli ntredzi ma li dzãtsi dit cumãts, ma multi ori, unã dupã-alantã; ndreavlu
{ro: peltic, bâlbâit}
{fr: zézayeur; bègue, bégayant, bégayeur}
{en: lisping person; stammerer}
ex: easti piltecã, mizii lj-achicãseshti zboarãli
§ peltec (pel-técŭ) adg peltecã (pel-té-cã), peltets (pel-tétsĭ) peltetsi/peltetse (pel-té-tsi) – (unã cu piltec)
ex: am un frati peltec (tsi nu poati sã zburascã ghini)
§ mpeltic (mpél-ticŭ) vb I mpilticai (mpil-ti-cáĭ), mpilticam (mpil-ti-cámŭ), mpilticatã (mpil-ti-cá-tã), mpilticari/mpilticare (mpil-ti-cá-ri) – zburãscu cu-unã maxutarcã cusuri tsi mi fatsi s-nu pot s-li scot botsli dit gurã ghini sh-limpidi; mi ncheadic tu zburãri shi zboarãli nu nj-es ntredz din gurã ma tu cumãts tsi s-avdu multi ori cu-arada, unã dupã altã; zburãscu piltec
{ro: vorbi peltic, peltici, gângăvi}
{fr: zézayer, bègayer}
{en: lisp, stammer}
ex: nu greashti ghini, canda mpealticã niheamã
§ mpilticat (mpil-ti-cátŭ) adg mpilticatã (mpil-ti-cá-tã), mpilticats (mpil-ti-cátsĭ), mpilticati/mpilticate (mpil-ti-cá-ti) – tsi ari unã cusuri tu zburãri tsi-l fatsi si sã ncheadicã cãndu greashti
{ro: pelticit, gângăvit}
{fr: zézayé, bègayé}
{en: lisped, stammered}
§ mpilticari/mpilticare (mpil-ti-cá-ri) sf mpilticãri (mpil-ti-cắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu mpealticã zboarãli
{ro: acţiunea de a vorbi peltic, de a peltici, de a gângăvi}
{fr: action de zézayer, de bègayer}
{en: action of lisping, of stammering}
ex: mpilticarea ti fatsi multi ori s-ts-arãdz
pilte
pilte (pil-té) sm piltedz (pil-tédzĭ) – dultseami tsi s-fatsi di-aradã, dit dzama di gãtunji cari, cu hirbearea tu zahari s-acatsã shi s-adarã, dupã tsi-arãtseashti, ca pãcelu; piltei, pelte
{ro: peltea}
{fr: gelée de fruits}
{en: fruit jelly}
ex: adush gutunji dit pãzari tra sã-nj fac pilte
§ piltei/piltee (pil-té-i) sf piltei (pil-téĭ) – (unã cu pilte)
ex: cara va s-lu herbi multu va s-facã piltei
§ pelte (pel-té) sm peltedz (pel-tédzĭ) – (unã cu pilte)