|
|
pei
pei (pé-i) sf pei (péĭ) – partea di pãradz tsi-lj dai, cãndu-lj tãxeshti a unui cã va s-acumpri un lucru di la el ma amãnat (i va s-fats unã alishvirishi); cãparã, arãvoanã, aruvoanã, arvunã, arãvoni, nishani
{ro: arvună}
{fr: arrhes}
{en: deposit}
agoanã
agoanã (a-ghŭá-nã) sf fãrã pl – lucru greu, cilistisiri
{ro: trudă}
{fr: peine}
{en: difficulty, hard work}
§ agonã (a-ghó-nã) sf fãrã pl – (unã cu agoanã)
§ agunsescu (a-ghun-sés-cu) vb IV agunsii (a-ghun-síĭ), agunseam (a-ghun-seámŭ), agunsitã (a-ghun-sí-tã), agunsiri/agunsire (a-ghun-sí-ri) – amintu (adun) cu lucru multu greu; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva; cilisti-sescu, cilãstisescu
{ro: agonisi, se trudi}
{fr: gagner ou travailler péniblement}
{en: earn by hard work, work hard}
ex: eara om timbel, nu lucra, nu agunsea; agunsea (lucra greu) dzuã sh-noapti sh-cu mãnj sh-cu cicioari
§ agunsit (a-ghun-sítŭ) adg agunsitã (a-ghun-sí-tã), agunsits (a-ghun-sítsĭ), agunsiti/agunsite (a-ghun-sí-ti) – amintat cu lucru greu; cilistisit, cilãstisit
{ro: agonisit, trudit}
{fr: gagné, travaillé péniblement}
{en: earned by hard work, worked hard}
§ agunsiri/agunsire (a-ghun-sí-ri) sf agunsiri (a-ghun-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lucreadzã multu greu tra s-facã tsiva; amintari cu lucru greu; cilistisiri, cilãstisiri
{ro: acţiunea de a agonisi, de a se trudi; agonisire, trudire}
{fr: action de gagner, de travailler péniblement}
{en: action of working hard, of earning by hard work}
alil-hisap
alil-hisap (a-líl-hi-sápŭ) sm fãrã pl – partea di pãradz tsi-lj dai cãndu acumpri un lucru i fats unã alishvirishi (shi tãxeshti cã paradzlji tsi-armãn tri plãteari va-lj dai ma amãnat); parti di pãradz tsi s-da ma nãpoi trã un lucru acumpãrat (tsi nu s-avea plãtitã ntreg tu nchisitã); cãparã, arãvoanã, aruvoanã, arvunã, arãvoni, pei, nishani
{ro: acont, arvună}
{fr: acompte}
{en: deposit, partial payment on account}
ex: loai alil-hisap (cãparã) doauã liri
amaneti/amanete
amaneti/amanete (a-ma-né-ti) sf amanets (a-ma-nétsĭ) – lucru alãsat la cariva ca semnu cã va-lj da nãpoi paradzlji tsi lj-ari mprumutatã; lucru tsi lu-alash la cariva tra s-lu da la altu; cãparea tsi u dai cãndu vrei s-acumpri tsiva shi s-u plãteshti ma amãnat; amãneti; cãpari, arvunã, alil-hisap, pei
{ro: amanet, gaj, comision, acont}
{fr: gage, chose confiée, acompte}
{en: pawn, security, on account of}
ex: pãradz cu amaneti; lj-ded amaneti asimicolu; nj-deadi amanetea di la tini (lucrul tsi ts-avea alãsatã el trã mini); fã-ti mucaeti trã amanetea (cãparea, peea) tsi ts-am datã
§ amãneti/amãnete (a-mã-né-ti) sf amãnets (a-mã-nétsĭ) – (unã cu amaneti)
ex: amãneti alãsai oara
§ amanitedz (a-ma-ni-tédzŭ) vb I amanitai (a-ma-ni-táĭ), amanitam (a-ma-ni-támŭ), amanitatã (a-ma-ni-tá-tã), amanitari/amanitare (a-ma-ni-tá-ri) – dau amaneti un lucru cãndu mprumut tsiva (paradz), ca semnu cã va-lj tornu atsea tsi-am mprumutatã
{ro: amaneta, da ca amanet}
{fr: prêter sur gage}
{en: pawn}
§ amanitat (a-ma-ni-tátŭ) adg amanitatã (a-ma-ni-tá-tã), amanitats (a-ma-ni-tátsĭ), amanitati/ama-nitate (a-ma-ni-tá-ti) – (lucrul) tsi easti dat ca amaneti
{ro: amanetat, dat ca amanet}
{fr: prêté sur gage}
{en: pawned}
§ amanitari/amanitare (a-ma-ni-tá-ri) sf amanitãri (a-ma-ni-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da un lucru amaneti
{ro: acţiunea de a amaneta, de a da ca amanet}
{fr: action de prêter sur gage}
{en: action of pawning}
arãvoanã
arãvoanã (a-rã-vŭá-nã) sf arãvoani/arãvoane (a-rã-vŭá-ni) –
1: partea di pãradz tsi-lj dai a unui cãndu-lj tãxeshti cã va s-acumpri un lucru di la el (icã va s-fats unã alishvirishi) ma amãnat;
2: semnul (lucrul, nelu, fluriili, etc.) tsi s-da a unei featã di partea-a unui ficior, ca unã soi di arvunã (zbor), cã va si nsoarã cu ea; tsirimonja tsi s-fatsi cãndu doi tiniri (featã shi ficior) sh-da zborlu si s-lja (s-isusescu, multi ori dinintea-a unui preftu, la bisearicã); aruvoanã, arvunã, arvonã, arãvoni, cãpari, cãparã, semnu, nishani, pei; isozmatã, isozmã, ishazmati
{ro: arvună; logodnă}
{fr: arrhes; tout ce qu’on donne comme gage pour les fiançailles (anneau, etc.); fiançailles}
{en: deposit; the object given as a pledge for a future marriage (ring, etc.); engagement}
ex: cu arãvoanã di un migit; cu fluriili di arãvoanã; arucã aruvoana-a ljei nuntru; arãvoanã datã di ficiorlu di-amirã; cuvenda-a mea i scumpã arãvoanã
§ aruvoanã (a-ru-vŭá-nã) sf aruvoani/aru-voane (a-ru-vŭá-ni) – (unã cu arãvoanã)
§ arvonã (ar-vó-nã) sf arvoni/arvone (ar-vó-ni) – (unã cu arãvoanã)
ex: lj-deadi arvonã unã sãhati di-amalamã, unã bizilicã di-amalamã shi minghiushi di flurii
§ arvunã (ar-vú-nã) sf arvuni/arvune (ar-vú-ni) – (unã cu arãvoanã)
ex: di la gioni lo arvunã (semnul di isusiri)
§ arãvoni/arãvone (a-rã-vó-ni) sf arãvonj(?) (a-rã-vónjĭ) – (unã cu arãvoanã)
ex: ma, na-ts nelu di arãvoni (isozmatã)
§ arãvunjisescu (a-rã-vu-nji-sés-cu) (mi) vb IV arãvunjisii (a-rã-vu-nji-síĭ), arãvunjiseam (a-rã-vu-nji-seámŭ), arãvunjisitã (a-rã-vu-nji-sí-tã), arãvunjisiri/arãvunjisire (a-rã-vu-nji-sí-ri) –
1: dau cãparã; dau arãvoanã; cãpãrusescu;
2: fac isozmata; (mi) isusescu
{ro: arvuni; logodi}
{fr: donner des arrhes, arrher; (se) fiancer}
{en: deposit; get engaged (to marry someone)}
ex: lu-arãvunjisi (lu isusi) cu-unã featã din hoarã
§ arãvunjisit (a-rã-vu-nji-sítŭ) adg arãvunjisitã (a-rã-vu-nji-sí-tã), arãvunjisits (a-rã-vu-nji-sítsĭ), arãvunjisiti/arãvunjisite (a-rã-vu-nji-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã arãvoanã; cãpãrusit, isusit
ayiu2
ayiu2 (a-yĭú) adv – ayea, ayia, adiyii, mizii, mizi, mezi, mezii, greu, cãt, cãt-cãt
{ro: abia}
{fr: à peine, difficilement}
{en: barely, hardly}
ex: ayiu (mizii) ascãpai sh-io; furã adusi ayiu (mizii) cu caljlji
§ ayea (a-yĭá) adv – (unã cu ayiu2)
ex: avea acãtsatã un guljano tsi ayea (mizi) putea sã-l poartã; videai prit nãsã, cu di-ayea (mizii) s-tsãnea mproastã!
§ ayia (a-yí-ĭa) adv – (unã cu ayiu2)
ex: cu di-ayia (mizi) ascãpai di la furi; cu di-ayia (mizi) putea si s-hrãneascã; cu di-ayia pot si s-veadã
§ adiyii/adiyie (a-di-yí-i) adv – (unã cu ayiu2)
ex: sh-aduc cu adiyii (mizii) aminti
azdisescu
azdisescu (az-di-sés-cu) vb IV azdisii (az-di-síĭ), azdiseam (az-di-seámŭ), azdisitã (az-di-sí-tã), azdisiri/azdisire (az-di-sí-ri) – aduchescu unã plãtseari mari a truplui icã a suflitlui; azgãnipsescu; glãrescu di minti
{ro: exalta, deveni voluptos, înnebuni (de voluptate, avere, dragoste, etc.)}
{fr: devenir volupteux; devenir fou (à cause de la volupté, amour, etc.); folâtrer}
{en: become sensual, crazy (of love, money, etc.)}
ex: nu eshti uricljatã di multu, ti-atsea azdisish (glãrish) ahãt
§ azdisit (az-di-sítŭ) adg azdisitã (az-di-sí-tã), azdisits (az-di-sítsĭ), azdisiti/azdisite (az-di-sí-ti) – (ficior, featã, cãntic, carti, etc.) cari ari hãri tsi fac pri cariva s-aducheascã unã plãtseari mari trupeascã i sufliteascã; (atsel) cari easti faptu s-aducheascã unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; azgãnipsit, azgãn, (muljari) cahpei, glãrit
{ro: devenit voluptos, exaltat, pasionat}
{fr: exalté, volupteux, passionné, folâtre, tombé en lascivité}
{en: sensual, exalted, passioned, lewd, playful}
§ azdisiri/azdisire (az-di-sí-ri) sf azdisiri (az-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azdiseashti; azgãnipsiri; plãtsearea aduchitã di truplu-a unui om (di-aradã di bãrbat/muljari cãndu shadi alichit di vrutã/vrut); plãtseari mari sufliteascã cãndu omlu ascultã shi s-aprindi trã un cãntic i unã carti tsi lu-ariseashti multu; glãriri
{ro: acţiunea de a exalta, de a deveni voluptos, de a înnebuni}
{fr: action de devenir volupteux; de devenir fou; de folâtrer; lascivité, folâtrerie}
{en: action of becoming sensual or crazy; lewdness, playfulness}
azgãn
azgãn (az-gắnŭ) adg azgãnã (az-gắ-nã), azgãnj (az-gắnjĭ), azgãni/azgãne (az-gắ-ni) – (ficior, featã, cãntic, carti, etc.) cari ari hãri tsi fac pri cariva s-aducheascã unã plãtseari mari trupeascã i sufliteascã; (atsel) cari aducheashti unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; tsi li va multu plãtserli trupeshti; (muljari) cahpei
{ro: exaltat, sensual, voluptos}
{fr: exalté, voluptueux, dévergondé}
{en: sensual, voluptuous}
ex: easti unã muljari azgãnã (tsi li va multu plãtserli trupeshti); eapã azgãnã
§ azgãnlãchi/az-gãnlãche (az-gãn-lắ-chi) sf azgãnlãchi (az-gãn-lắchĭ) – plãtseari mari a truplui i a suflitlui; plãtsearea aduchitã di truplu-a unui om (di-aradã di bãrbat/muljari cãndu shadi alichit di vrutã/vrut); plãtseari mari sufliteascã cãndu omlu ascultã shi s-aprindi trã un cãntic i unã carti tsi lu-ariseashti multu
{ro: exaltare, voluptate, sensualitate}
{fr: exaltation, volupté, sensualité}
{en: (sensual) pleasure or delight}
§ azgãnipsescu (az-gã-nip-sés-cu) vb IV azgãnipsii (az-gã-nip-síĭ), azgãnipseam (az-gã-nip-seámŭ), azgãnipsitã (az-gã-nip-sí-tã), azgãnipsiri/azgãnipsire (az-gã-nip-sí-ri) – aduchescu unã azgãnlãchi trã cariva; azdisescu
{ro: deveni sensual}
{fr: devenir sensuel}
{en: become sensual}
§ azgãnipsit (az-gã-nip-sítŭ) adg azgãnipsitã (az-gã-nip-sí-tã), azgãnipsits (az-gã-nip-sítsĭ), azgãnipsiti/azgãnipsite (az-gã-nip-sí-ti) – cari easti faptu s-aducheascã unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; tsi aducheashti unã azgãnlãchi trã cariva; azdisit
{ro: devenit sensual}
{fr: devenu sensuel}
{en: who became sensual}
§ azgãnipsi-ri/azgãnipsire (az-gã-nip-sí-ri) sf azgãnipsiri (az-gã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azgãnipseashti; azdisiri
{ro: acţiunea de a deveni sensual}
{fr: action de devenir sensuel}
{en: action of becoming sensual}
bueauã
bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)
§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi
§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}
cahpei/cahpee
cahpei/cahpee (cah-pé-i) adg (mash fiminin) cahpei (cah-péĭ) – (muljari, featã) tsi ari ahtãri hãri di-u fac (tsi ari hãri tsi-l fac pri cariva) s-aducheascã unã mari plãtseari trupeascã i sufliteascã; (atsea) cari azdiseashti; (muljari, featã) tsi li va multu azdisirli trupeshti; azgãnã, azdisitã
{ro: sensual, voluptos}
{fr: voluptueux, dévergondé}
{en: sensual, voluptuous}
ex: azdisiri cahpei trã muljeri shi feati
caimo
caimo (caĭ-mó) sm caimadz (caĭ-mádzĭ) – dureari mari, mirachi mari, ahti, cripari, nvirinari, etc.;
(expr: nj-am caimo = nj-pari arãu; nj-cadi greu (milii); nj-chicã; mi cãrteashti, jindusescu)
{ro: dorinţă vie; durere vie, păs}
{fr: désir; regret; vive douleur; peine}
{en: strong desire; deep pain}
ex: ari-arãu fãrã timo, s-hibã om fãrã caimo? (dureari, ahti?); plãngu ocljilj di caimo (mirachi greauã); tra sã-nj plãngu-a mei caimadz (durerli, cripãrli-a meali); si-nj ts-aspun caimadzlj-a mei (cripãrli, durerli, mirãchili-a meali); amirãlu caimo sh-u-avea
(expr: lj-pãrea arãu, s-avea faptã pishman)
§ camo (ca-mó) sm camadz (ca-mádzĭ) – (unã cu caimo)
§ caimen (caĭ-ménŭ) adg caimenã (caĭ-mé-nã), caimenj (caĭ-ménjĭ), caimeni/caimene (caĭ-mé-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cari nu-ari tihi tu banã; maimen, mãrat, marat, mbogru, cacomir, capsuman, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, tihilai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, sărac, biet, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: bati-ts, caimene (marate), tãmbãrãlu; ts-am spusã, caimene, s-nu fats ashi
§ maimen (maĭ-ménŭ) adg maimenã (maĭ-mé-nã), maimenj (maĭ-ménjĭ), maimeni/maimene (maĭ-mé-ni) – (unã cu caimen)
§ gramen (gra-ménŭ) adg gramenã (gra-mé-nã), gramenj (gra-ménjĭ), grameni/gramene (gra-mé-ni) – (unã cu caimen)
ex: tsi ti fats gramenã (lae, maratã)? iu tsã scots caplu tora?
pidipsescu
RO:a chinui; a depune efort
EN:to torment, to force oneself to
FR:s'efforcer, avoir de la peine
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015