DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bishinã

bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?

§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)

§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bishinã

bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã, smãrci, burec, ciupernicã, peciurcã
{ro: pufai, un fel de ciupercă comestibilă}
{fr: vesse de loup (champignon comestible)}
{en: an edible mushroom}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bureati/bureate

bureati/bureate (bu-reá-ti) sm burets (bu-rétsĭ) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; buburec, burec, ciupernicã, peciurcã, guguljanã;
(expr:
1: bureati di cãni = unã soi di bureati;
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon}
{en: mushroom}
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili)

§ burec (bu-récŭ) sm burets (bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: mi pitricu dada s-adun burets; unã pitã di burets; mãcãm burets uscats

§ buburec2 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: s-dusi tu pãduri ti leamni sh-ti buburets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciupernicã

ciupernicã (cĭu-pér-ni-cã) sf ciupernitsi/ciupernitse (cĭu-pér-ni-tsi) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; soi di burec ma njic; peciurcã, buburec, burec, bureati, guguljanã, turtã
{ro: un fel de ciupercă mică}
{fr: une sorte de petit champignon}
{en: a kind of small mushroom}

§ peciurcã (pe-cĭúr-cã) sf peciurtsi/peciurtse (pe-cĭúr-tsi) – (unã cu ciupernicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

guguljanã

guguljanã (gu-gu-ljĭá-nã) sf guguljani/guguljane (gu-gu-ljĭá-ni) – plantã (ciupernicã) tsi creashti ma multu tu pãduri, tu locuri grasi (cu bãligar) shi nutioasi, tsi nu easti veardi ca tuti alanti planti, tsi sh-u-adutsi cu un stur cu capelã pi el sh-cari poati s-hibã bunã tu mãcari ma poati s-hibã sh-fãrmãcoasã; soi di burec analtu, mushat, cu-unã cãciulã gurguljitoasã; peciurcã, burec, bureati, buburec, ciupernicã; (fig: guguljanã = daileanã, featã analtã, livendã sh-mushatã, vrutã, dashã)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon; éponge}
{en: mushroom}
ex: nã bisearicã gurguljatã pri un stur adratã (angucitoari: guguljana); unã casã pi-un cicior, cu umbrela easti sor (angucitoari: guguljana); metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: guguljana); mi dush di-adunai guguljani dit pãduri; ti-alãxish, ti-armãtusish, guguljana (fig: daileana, vruta) a mea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muhlã

muhlã (múh-lã) sf muhli/muhle (múh-li) – unã soi di ciupernicã (peciurcã) tsi creashti pi mãcãruri, chetri shi stizmi nutioasi shi s-aspuni ca un petur mãzgos, sumolcu-veardi, tsi da unã anjurizmã maxutarcã; muhlidzami
{ro: mucegai, mucezeală}
{fr: chancissure, moisissure}
{en: mould, mildew}
ex: stizmili anjurzea ca di muhlã; acãtsã muhlã pãnea; u-alãsai tu igrasii sh-acãtsã muhlã; stranjlu anjurzeashti muhlã

§ muhlid (múh-lid) adg muhlidã (múh-li-dã), muhlidz (múh-lidzĭ), muhlidi/muhlide (múh-li-di) – tsi ari acãtsatã muhlã; tsi easti cu muhlã; (chiro) nutios tsi anjurdzeashti muhlã; cu muhlã; muhlidzãt
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: moldy, with mildew}
ex: pãnea tsi-avea nãsã eara muhlidã (cu muhlã); dauã dzãli li tsãnui tu tsilar shi li aflai muhlidi (cã avea acãtsatã muhlã)

§ muhlidzami/muhlidzame (muh-li-dzá-mi) sf muhlidzãnj (muh-li-dzắnjĭ) – catastasea tu cari s-aflã un lucru tsi ari acãtsatã muhlã; muhlã
{ro: mucegai, mucegăire}
{fr: état de chancissure, moisissure}
{en: moldiness}

§ muhlidzãscu (muh-li-dzắs-cu) vb IV muhlidzãi (muh-li-dzắĭ), muhlidzam (muh-li-dzámŭ), muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãri/muhlidzãre (muh-li-dzắ-ri) – acats muhlã; (fig: muhlidzãscu = stau multu chiro tu idyiul loc, dzac)
{ro: mucegăi}
{fr: chancir, moisir}
{en: make something moldy; mildew}
ex: casa avea muhlidzãtã (acãtsatã muhlã); stãndalui dipriunã aoa, va muhlidzãm (fig: di shideari multã, va s-acãtsãm muhlã!); muhlidzãsh (fig: shidzush multu) aoatsi; lj-muhlidzãrã tuti luguriili ncljisi di-ahãt chiro; muhlidzãscu (fig: stau, dzac) tu zãndani fãrã fai

§ muhlidzãt (muh-li-dzắtŭ) adg muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãts (muh-li-dzắtsĭ), muh-lidzãti/muhlidzãte (muh-li-dzắ-ti) – tsi ari acãtsatã muhlã; (mur) muciulit, cimulit, ciumulit
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

popurdã

popurdã (pó-purdhã) sf popurdi/popurde (pó-pur-dhi) – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; smãrci, burec, ciupernicã, peciurcã, bishinã di vulpi
{ro: pufai, un fel de ciupercă comestibilă}
{fr: vesse de loup (champignon comestible)}
{en: an edible mushroom}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã