|
|
afundu1
afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}
§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)
§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu
§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit
cãtãrgar
cãtãrgar (cã-tãr-ghárŭ) adg cãtãrgarã (cã-tãr-ghá-rã), cãtãrgari (cã-tãr-ghárĭ), cãtãrgari/cãtãrgare (cã-tãr-ghá-ri) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blãstimat, cumalindru, ponir, shiret, hitru
{ro: viclean, şiret, ticălos}
{fr: rusé, fripon, coquin}
{en: sly, rascal}
ex: aestu cãtãrgar (tihilai, ponir), dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo
§ cãtãrgãrilji/cãtãrgãrilje (cã-tãr-ghã-rí-lji) sf cãtãrgãrilj (cã-tãr-ghã-ríljĭ) – hãrli arali avuti di cãtãrgari; punirlichi, pispeatsã, dhol
{ro: viclenie, şiretenie, ticăloşie}
{fr: ruse, friponnerie, coquinerie}
{en: slyness, rascality}
ex: draclu, s-veadã, furi-cã-i cãtãrgãrilji aestã, ãlj dzãtsi nã minciunã
dol2
dol2 (dhólŭ) sn doluri (dhó-lurĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; aplan, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: viclenie}
{fr: ruse, fraude}
{en: trickery, deceit}
ilei/ilee
ilei/ilee (i-lé-i) sf ilei (i-léĭ) –
1: tirtipea faptã di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); dhol, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji;
2: nidriptati, strãmbãtati, adichii, apadichii, hilieti
{ro: şiretlic, fraudă, nedreptate}
{fr: tricherie, fraude, iniquité}
{en: trickery, deceit, iniquity}
ex: nj-featsi ca ileea (punirlichi, tirtipi) sh-nj-amintã arshitsili; avu ilei (nu-avu ndriptati; featsi stepsu, nindriptati) cu mini; nu nj-u am cu ileea (punurlichea)
§ hilieti/hiliete (hi-li-ĭé-ti) sf hiliets (hi-li-ĭétsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi, cãndu nu-lj da a unui om ndriptatea tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã unã strãmbãtati; ilei, nidriptati, nindriptati, adichii, apadichii
{ro: nedreptate}
{fr: injustice, tort}
{en: injustice}
ex: tuts shtiu cã, cu hiliets (nidriptãts) sh-adunã avearea
murafeti/murafete
murafeti/murafete (mu-ra-fé-ti) sf murafets (mu-ra-fétsĭ) – marafeti, mãsturilji, mãsturii, huneri, hunerã, tirtipi, pispeatsã, aplan, cearei, ceare, chischineatsã
{ro: marafet, dexteritate, abilitate, mijloace, isteţie}
{fr: art, habilité, moyen, ruse}
{en: ability, means, trick}
ex: murafetea-a atsilui cal; si-nj fac murafetea (mãsturilja) a mea; s-aflãm vãrã murafeti (cearei, tirtipi); arãdea pri sum mustãts di murafetsli (pispeatsa, aplanurli) ali muljari; ti-ascãpai dit mãnjli al Arap cu ahãti murafets (mãsturii) tsi feci; itsi lucru ari murafetea-a lui (mãsturilj-a lui); s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti (hunerã)
§ marafe-ti/marafete (ma-ra-fé-ti) sf marafets (ma-ra-fétsĭ) – (unã cu murafeti)
ex: cu multã marafeti adrarã casa; tsi marafeti spusi?; lj-cunoashti marafetea
§ murafitlãchi/murafitlãche (mu-ra-fit-lắ-chi) sf murafitlãchi (mu-ra-fit-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-aibã unã murafeti bunã cãndu fatsi un lucru; marafetlãchi, tirtipci
{ro: dexteritate, abilitate}
{fr: adresse, habilité}
{en: dexterity, ability}
§ marafitlãchi/marafitlãche (ma-ra-fit-lắ-chi) sf marafitlãchi (ma-ra-fit-lắchĭ) – (unã cu murafitlãchi)
ex: cu multã marafetlãchi lã gri di sã mbunarã; tuti marafetlãchili-lj li cunoscu
peaji/peaje
peaji/peaje (peá-ji) sf peji (péjĭ) – unã soi di cheali i coaji suptsãri tsi acoapirã lucri (yimishi, ca mer i purnã, bunãoarã); unã soi di cheali suptsãri tsi disparti un di-alantu mãdularli dit truplu-a omlui; peturlu tsi lu-acatsã laptili pisuprã dupã tsi hearbi sh-arãtseashti; peajã, peatsã, peazã, pijilinã
{ro: pieliţă, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, pellicule, pelure}
{en: membrane, pellicle, peel, thin skin (of apples, boiled milk, etc.)}
ex: lj-es peji di pri mãnã; carni slabã mplinã di peji; lo di mpadi pejili di meari sh-li mãcã
§ peajã (peá-jã) sf peji (péjĭ) – (unã cu peaji)
ex: curã prunili di peajã; cu tsi si zixeashti peaja di ou (pijilina, atsea tsi-acoapirã oulu nuntru, sum coaji)?
§ peatsã (peá-tsã) sf pets (pétsĭ) – (unã cu peaji)
ex: lapti fãrã peatsã (peaji); laptili scoalã peatsã (scoati, fatsi peaji)
§ peazã (peá-zã) sf pl(?) – (unã cu peaji)
§ pijilinã (pi-ji-lí-nã) sf pijilinj (pi-ji-línjĭ) – peaji multu suptsãri
{ro: pieliţă subţire, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: carni slabã, mash pijilinj
§ pitishinã (pi-ti-shí-nã) sf pitishinj (pi-ti-shínjĭ) – cheali suptsãri sh-ca uscatã
{ro: pieliţă subţire, membrană}
{fr: lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: shi eu mi-aurlai la Bushlush-di-iu nj-aveam sinili gãleatã, nji s-uscarã sh-nj-armasirã pitishinj (mash cheali); cãprili nã featã cu-arushinã, udzirli padi, pitishinã curatã
pispeatsã
pispeatsã (pis-peá-tsã) sf – vedz tu pispu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pispupispu
pispu (pís-pu) adg pispã (pís-pã), pischi (pís-chi), pispi/pispe (pís-pi) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; cari easti dishteptu shi lj-acatsã mãna tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; un tsi easti diplumat shi shtii cum sã zburascã cu oaminjlji shi cum s-li ndreagã lucrili tra s-lji easã tuti-ambar; shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj; diplumat, afondut
{ro: viclean, îndemânatec}
{fr: adroit, finaud}
{en: cunning, wily}
ex: ts-u harea s-greshti cu nãsã, ahãtã pispã (ponirã, vulpi) easti; aclo va un pispu (hitru, diplumat) tra s-li nvãrteascã lucrurli ghini
§ pispeatsã (pis-peá-tsã) sf pispets (pis-pétsĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã pispu; tirtipurli fapti di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); shiritlãchi, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: şiretlic}
{fr: finauderie}
{en: cunning}
ex: vãrnu nu-l tricu tu pispeatsã (shiritlãchi)
plan1
plan1 (plánŭ) sn planuri (plá-nurĭ) –1: minduirea trã cum si s-facã un lucru, ceapã cu ceapã, di cãndu s-lja unã apofasi, ditu nchisitã sh-pãnã tu bitisitã; aplan; programã;
2: hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipea faptã di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); aplan, pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji;
(expr: l-mãcã pi plan = lu-arãdi ghini)
{ro: şiretenie; plan, proiect}
{fr: tromperie, finauderie; plan, projet}
{en: deceit, cunning; plan, project}
ex: acãtsã uvreulu s-u bagã pi plan (di cum s-u-arãdã) muljarea; cã nj-aspardzi planlu tut (tutã minduirea tsi u-aveam di cum s-lu fac lucrul); li-adrã casili dupã plan; featsi bun plan trã (u-ari minduitã ghini ti cum va fãtseari) calea di mãni; mi-adusirã cu plan (punirlichi); nu shtiu cum featsi di mi mãcã pi plan
(expr: mi-arãsi ghini); cum fudzi, li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; cum avea shi planurli tsi lj-avea datã tatã-su; acãtsarã s-pushputeascã cu muljari-sa, cu tsi plan (cum s-facã, cu tsi murafeti, cu tsi punirlichi) si-lj vatãmã
§ aplan (a-plánŭ) sn aplanuri (a-plá-nurĭ) – (unã cu plan1)
ex: mi lo, dado, cu aplan (punirlichi); cu aplanlu (tirtipi) s-u lja; l-vãtãmarã cu aplan (pispeatsã); mindui cu bunlu sh-cu aplanlu s-u lja; mutri s-lu-anduplicã cu-aplan s-lu mãcã
(expr: s-lu-arãdã)
§ plan2 (plánŭ) adg planã (plá-nã), planj (plánjĭ), plani/plane (plá-ni) – (om, pãreari, etc.) tsi pari mash cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); un tsi s-aspuni unã soi (cã easti bun), cãndu-averlu easti cã-i altã soi (cã easti slab); tsi-arãdi altã lumi; calpu, aplãnãsitor, minciunos, pseftu, yealangi
{ro: amăgitor}
{fr: trompeur}
{en: deceitful}
ex: xenlu easti plan (calpu, aplãnãsitor, nu cum eastsi dealihea)
§ plãnãsescu (plã-nã-sés-cu) vb IV plãnãsii (plã-nã-síĭ), plãnã-seam (plã-nã-seámŭ), plãnãsitã (plã-nã-sí-tã), plãnãsiri/plãnãsire (plã-nã-sí-ri) – lu-arãd pri cariva (tra s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; arãd, minciunedz, aplãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
ponir
ponir (pó-nirŭ) adg ponirã (pó-ni-rã), poniri (pó-nirĭ), poni-ri/ponire (pó-ni-ri) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã min-ciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; tsi nu s-da di-unã parti ca s-facã arãulu cãndu lj-u caftã huzmetea; puniro, shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: viclean, şiret, pervers}
{fr: pervers, perfide, malin, fourbe}
{en: perverse, cunning}
§ puniro (pu-ni-ró) sm, adg puniradz (pu-ni-rádzĭ) – (unã cu ponir)
ex: vãrtutea a punirolui (a-atsilui shiret)
§ punirlichi/punirliche (pu-nir-lí-chi) sf punirlichi (pu-nir-líchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipurli fapti di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); pispeatsã, shiritlãchi, tirtipi, vulpilji
{ro: viclenie}
{fr: astuce, fourberie, finauderie}
{en: cunning, swindle, cheating}
ex: nj-u turnã cu punirlichi (pispeatsã)
§ puniripsescu (pu-ni-rip-sés-cu) vb IV puniripsii (pu-ni-rip-síĭ), puniripseam (pu-ni-rip-seámŭ), puniripsitã (pu-ni-rip-sí-tã), puniripsiri/puniripsire (pu-ni-rip-sí-ri) – mi portu ca un om ponir (cãndu caftu s-lu-arãd pri cariva)
{ro: vicleni}
{fr: devenir rusé et malicieux, finasser}
{en: become shrewd; swindle}
§ puniripsit (pu-ni-rip-sítŭ) adg puniripsitã (pu-ni-rip-sí-tã), puniripsits (pu-ni-rip-sítsĭ), puniripsi-ti/puniripsite (pu-ni-rip-sí-ti) – tsi easti arãs cu punirlichi di cariva; tsi s-featsi shi s-poartã ca om ponir
{ro: viclenit}
{fr: devenu rusé et malicieux, finassé}
{en: who became shrewd; swindled}
ex: puniripsitã minti (minti tsi s-featsi ponirã icã minti tsi fu arãsã cu punirlichi)
§ puniripsiri/puniripsire (pu-ni-rip-sí-ri) sf puniripsiri (pu-ni-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva puniripseashti