DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ashtergu

ashtergu (ash-tér-gu) (mi) vb III shi II ashtershu (ash-tér-shĭu), ashtirdzeam (ash-tir-dzeámŭ), ashtearsã (ash-teár-sã), ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) shi ashtirdzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) – trec cu-unã peaticã pristi un lucru ud tra s-lu usuc; trec cu-unã cãrpã pristi un lucru (measã, curdelji, etc.) tra s-lu cur di peturlu di pulbiri (murdãrii, etc.) tsi s-aflã pri el; scot unã numã dit tifterea iu s-aflã scriatã; u-agãrshescu (lj-u ljertu) borgea tsi nj-u va cariva; etc.; shtergu, spãstrescu, cur, aspel, lau, etc.;
(expr: u-ashtergu = fug ca peascumta shi cu-agunjii, li-aspel)
{ro: şterge}
{fr: essuyer; épousseter; effacer}
{en: wipe; dust; erase}
ex: ashteardzi-ti (usucã-ts fatsa, mãnjli, etc. di apã) cu prusopea; nu ti-aspari, feata-a mea, ashteardzi-ts lãcrinjli; sh-ashtirdzea ocljilj s-veadã tehnea-a ciraclui; li-ashtearsish (li curash di murdãrii, muzgã) curdeljili?; ashteardzi-nj stranjili; va s-ashtergu (s-u scot) numa-a voastrã shi va sã scriu numa-a lor; s-ashtearsi
(expr: dusi, s-chiru) di pri loc; Mara li-ashtearsi
(expr: fudzi)

§ ashtersu (ash-tér-su) adg ashtearsã (ash-teár-sã), ashtershi (ash-tér-shi), ashtearsi/ashtearse (ash-teár-si) – tsi-lj s-ari loatã (a unui lucru) peturlu di apã (pulbiri, murdãrii, etc.) tsi s-afla pri el; tsi easti scos dit unã tifteri; tsi easti ljirtat trã borgea tsi u ari; etc.; shtersu, spãstrit, curat, aspilat, lat, etc.
{ro: şters}
{fr: essuyé; épousseté; effacé}
{en: wiped; dusted; erased}

§ ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) sf ashteardziri (ash-teár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ashteardzi tsiva; ashtirdzeari, shteardziri, shtirdzeari, spãstriri, curari, aspilari, lari, etc.
{ro: acţiunea de a şterge; ştergere}
{fr: action d’essuyer; d’épousseter; d’effacer}
{en: action of wiping; of dusting; of erasing}

§ ashtir-dzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) sf ashtirdzeri (ash-tir-dzérĭ) – (unã cu ashteárdziri)
ex: s-acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea

§ shtergu (shtér-gu) (mi) vb shtershu (shtér-shĭu), shtirdzeam (shtir-dzeámŭ), shtearsã (shteár-sã), shteardzi-ri/shteardzire (shteár-dzi-ri) shi shtirdzeari/shtirdzeare (shtir-dzeá-ri) – (unã cu ashtergu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astorcu

astorcu (as-tór-cu) vb III astorshu (as-tór-shĭu), asturtseam (as-tur-tseámŭ), astoarsã (as-tŭár-sã), astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) – acats un lucru di doauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã (cum fac cu-un stranj dupã tsi-l lau tra s-fac apa s-easã dit el); lu calcu (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) un lucru (ca bunãoarã, un sfungu, unã peaticã udã, unã limonji, etc.) cu puteari tra s-lji scot muljitura, apa, dzama, etc. tsi s-aflã tu el; stricor, stringu, tornu, shuts, etc.
{ro: stoarce}
{fr: tordre; presser}
{en: squeeze out, press out}
ex: nu-am vãrtuti s-astorcu (si stricor) cãmeshli

§ astorsu (as-tór-su) adg astoarsã (as-tŭár-sã), astorshi (as-tór-shi), astoarsi/astoarse (as-tŭár-si) – tsi easti acãtsat di doauãli capiti sh-shutsãt (un capit di-unã parti sh-alantu di-alantã); tsi easti cãlcat cu puteari tra s-lji si scoatã muljitura tsi s-aflã tu el); stricurat, stres, turnat, shutsãt, etc.
{ro: stors}
{fr: tordu; pressé}
{en: squeezed, pressed}

§ astoartsiri/astoartsire (as-tŭár-tsi-ri) sf astoartsiri (as-tŭár-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astorsu; stricurari, strindzeari, turnari, shutsãri, etc.
{ro: acţiunea de a stoarce; stoarcere}
{fr: action de tordre; de presser}
{en: action of squeezing out, of pressing out (liquids)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astup

astup (as-tupŭ) (mi) vb I astupai (as-tu-páĭ), astupam (as-tu-pámŭ), astupatã (as-tu-pá-tã), astupari/astupare (as-tu-pá-ri) – bag un lucru pristi (tu) unã guvã dishcljisã tra s-nu poatã s-treacã tsiva prit nãsã; acoapir unã dishcljidzãturã tra s-nu s-veadã (tra s-nu treacã tsiva); bag un dop tu-unã gurã di botsã; umplu cu lucri un sulinar di nu poati s-treacã tsiva prit el; ncljid, acoapir, etc.; (fig:
1: mi-astup; nj-u-astup = (i) mi ndop cu mãcari; (ii) nj-u ncljid gura, nu voi sã zburãscu; (iii) mãc tsiva tsi va mi facã s-nu pot s-es nafoarã, tsi va-nj da capsi; (iv) mi-acoapir; sã ncljidi, s-acoapirã tserlu cu niori; (v) mi cher, ascapit dupã unã dzeanã; expr:
2: astup multi guvi; am multi guvi tr-astupari = fac multi lucri tsi vrea fãtseari; am multi lucri tsi lipseashti s-li fac;
3: nj-astup urecljili = nu voi s-avdu tsiva di-atseali tsi-nj si spun)
{ro: astupa}
{fr: boucher}
{en: plug}
ex: astupã (u ncljisi) guva cu tsiva; sh-astupã nãrli sh-nu adilje dip; astuparã (lu-acupirirã) putslu; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; astupã botsa (bagã-lj doplu); s-astupã sulinarlu di la casã; s-astupats chipurli-a caljlor (s-bãgats tsiva tu chipuri tra s-nu-asunã); vai astuchi (va ncljidz) gura-a lumiljei?; lu-astupa (fig: lu ndupa) mash cu zahari; nu lã ncãpea sãmarili di carnea tsi avea astupatã (fig: di cãt s-avea ndupatã, di cãti-avea mãcatã); lj-u-astupã (fig: si ndoapã, li ndeasã, mãcã multã), nu s-agioacã; lj-astupai ali gãscã misur (fig: lj-bãgai cu zorea misur prit grumadz); cu pãradzlj-aeshti astupai multi guvi
(expr: feci multi lucri tsi lipsea fãtseari); astupã-ti! (fig: acoapirã-ti!); dzã-lj si sh-astupã gura
(expr: s-tacã, si shi ncljidã gura); s-astupã (fig: s-chiru, ascãpitã) apoea dupã dzeanã

§ astupat (as-tu-pátŭ) adg astupatã (as-tu-pá-tã), astupats (as-tu-pátsĭ), astupati/astupate (as-tu-pá-ti) – tsi s-ari ncljisã tra s-nu-alasã tsiva s-treacã; tsi-lj s-ari bãgatã un dop; ncljis, acupirit
{ro: astupat}
{fr: bouché}
{en: plugged}
ex: ari nãrli astupati (umpluti cu mixi); c-avea mãcatã tsi nu lipsea, easti multu astupat (nu poati s-easã nafoarã, sã-sh facã apa-atsea groasã, si s-cacã); nu puteam s-ishim cã nã eara usha astupatã (ncljisã); tserlu easti astupat (acupirit, mplin di niori)

§ astupari/astupare (as-tu-pá-ri) sf astupãri (as-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astupã tsiva; ncljideari, acupiriri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bucatã

bucatã (bu-cá-tã) sf bucãts (bu-cắtsĭ) – parti (tãljatã, aruptã, disfaptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); tutã mãcarea tsi poati si s-bagã nãoarã n gurã, si s-measticã shi si sã ngljitã; mãshcãturã; cumatã, grundã, grunghi, bucã, peatic;
(expr: bucãts di bucãts = tu multi cumãts)
{ro: bucată, îmbucătură}
{fr: morceau, bouchée}
{en: piece, morsel, mouthful}
ex: armili cad bucãts (cumãts) adrati; bucãts (cumãts) fã-nj-ti, scumpã, tini; s-u facã di bucãts (cumãts); va-nj mi facã bucãts di bucãts; fustanea faptã bucãts di bucãts
(expr: tutã cumãts, mash peatitsi); mãcai unã bucatã (cumatã) di pãni

§ bucã3 (bú-cã) sf buts (bútsĭ) – (unã cu bucatã)
ex: unã bucã (mãshcãturã, cumatã) di pãni; nveasta sh-loa cãti unã masinã tu bucã (mãshcãturã); u lja omlu sh-tu-unã bucã (mãshcãturã) u-archiushurã ãn gurã

§ bucãtici/bucãtice (bu-cã-tí-ci) sf bucã-tici (bu-cã-tícĭ) – bucatã njicã, cumãtici, cumãtush
{ro: bucăţică}
{fr: petit morceau, petite bouchée}
{en: small piece, little morsel, small mouthful}
ex: dã-nj nã bucãtici (cumãtici) di pãni; ãndreptsã suntu s-mi facã bucãtici (cumãtici)

§ mbucãtsedz (mbu-cã-tsédzŭ) (mi) vb I mbucãtsai (mbu-cã-tsáĭ), mbucãtsam (mbu-cã-tsámŭ), mbucãtsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsari/mbucãtsare (mbu-cã-tsá-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu tu, lu-aspargu, etc.) bucãts un lucru; cumãtisescu, mpartu
{ro: îmbucătăţi, împărţi}
{fr: mettre (casser) en morceaux, tronçonner, diviser}
{en: cut (break, etc.) something into pieces, divide}
ex: mbucãtsai (u feci cumãts, u cumãtãsii) pãnea trã mpãrtsãri; mbucãtsarã (li mpãrtsãrã tu cumãts) ayinjli sh-agrili

§ mbucãtsat (mbu-cã-tsátŭ) adg mbucã-tsatã (mbu-cã-tsá-tã), mbucãtsats (mbu-cã-tsátsĭ), mbucãtsa-ti/mbucãtsate (mbu-cã-tsá-ti) – faptu (tãljat) bucãts; cumãtisit, mpãrtsãt
{ro: îmbucătăţit, împărţit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrcãshinã

cãrcãshinã (cãr-cã-shí-nã) sf cãrcãshinj (cãr-cã-shínjĭ) – cumatã aruptã dit unã pãndzã; lucru adrat dit unã pãndzã aruptã sh-disicatã; lucru di pãndzã veclju sh-purtat (stranj, cãmeashi, fusta-ni, etc.); pãrtalã, pãrtalji, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenilles}
{en: rag, tattered garment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrpã

cãrpã (cắr-pã) sf cãrpi (cắr-pi) – cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la cãmesh i pantaloni aruptsã) cu cari muljerli mpeaticã stranjii (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã, etc.); peaticã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã
{ro: cârpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque}
{en: rag, scrap, patch, dish cloth}
ex: cãmeasha s-featsi cãrpã

§ cãrpaci (cãr-pácĭŭ) sm cãrpaci (cãr-pácĭ) – atsel tsi mpeaticã sh-mirimitiseashti stranjili arupti (pãputsãli arupti, etc.); mpiticãtor, mbalumati
{ro: cârpaci}
{fr: ravaudeur, savetier}
{en: man who mends or patches things; cobbler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciolj2

ciolj2 (cĭóljĭŭ) sn cioalji/cioalje (cĭŭá-lji) shi ciolji/ciolje (cĭó-lji) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju shi aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: cu cioaljili (pãrtãljli) di pi mini; nu-au stranji, au ciolji (pãrtãlj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

civrei/civree

civrei/civree (ci-vré-i) sf civrei (ci-vréĭ) – cumatã di pãndzã (sirmã) tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; ciuvre, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, mãndilã, shimii, shamii, peaticã
{ro: batistă brodată}
{fr: mouchoir fin brodé}
{en: embroidered hankerchief}
ex: nj-chirui civreea (distimelea di sirmã)

§ ciuvre (cĭu-vré) sm ciuvredz (cĭu-vrédzĭ) – (unã cu civrei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumatã

cumatã (cu-má-tã) sf cumãts (cu-mắtsĭ) –
1: parti disfaptã (tãljatã, aruptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); bucatã, bucã, peatic; bucatã di pãni; filii (di pãni), grundã (di cash), xifari (di pãni);
2: grãn hertu, cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri, tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor; colivã, pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, trisayi;
(expr:
1: va-l fac cumãts = va-l vatãm;
2: va-lj mãc cumata = va-l ved mortu (tra sã-lj si facã arãdzli la bisearicã, cu gãrnu, colivã); va-l vatãm)
{ro: bucată, felie (de pâine); colivă, pomană}
{fr: morceau, morceau de pain; colybes, aumône}
{en: piece, slice (of bread); alms}
ex: easi n cali cu cumata (bucata) di pãni; scoasi nã cumatã (bucatã) di cash, tsi u-avea ninga di-acasã; mãca cumãtsli di cash ca chetsrãli; si-nj dai stranjili a tali sh-unã cumatã di pãni; eara bun ca nã cumatã di-amalamã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; si-nj li disicã cumatã di cumatã (bucatã); cumatã (tsiva) s-nu-armãnã di nãsh; agiunlu cumãts (bucãts di pãni) anyiseadzã; nu vedz cã va nã mãcã cumata?
(expr: cã va nã vatãmã?); bagã-u strãmbã, cã va-lj mãc cumata (va lu-azvingu, va-l vatãm); va ts-u mãc cumata
(expr: va ti ved mortu); va nã mãcã cumata
(expr: va nã vatãmã); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts (s-u vatãmã)

§ cumãtici/cumãtice (cu-mã-tí-ci) sf cumãtici (cu-mã-tícĭ) – cumatã njicã
{ro: bucată mică, felie mică (de pâine)}
{fr: petit morceau, petit morceau de pain}
{en: small piece, small slice (of bread)} sx: dã-nj nã cumãtici (cumatã njicã) di pitã; lo un cutsut shi ts-lu tãlje filii, cumãtici-cumãtici; mãcã carnea tutã, di nu ts-alãsã nitsi cumãtici; pãnã s-agiungã la arãu, cumãtici di cumãtici nu-armasirã

§ cumãtush (cu-mã-túshĭŭ) sn cumãtushi/cumãtushe (cu-mã-tú-shi) – (unã cu cumãtici)
ex: lã tãlje cumãtushi (cumãts njits) la cama njitslji shi tsopi la cama mãrlji

§ cumãtisescu (cu-mã-ti-sés-cu) (mi) vb IV cumãtisii (cu-mã-ti-síĭ), cumãtiseam (cu-mã-ti-seámŭ), cumãtisitã (cu-mã-ti-sí-tã), cumãtisiri/cumãtisire (cu-mã-ti-sí-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu, lu-aspargu, etc.) cumãts un lucru; mbucãtsedz, mpartu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn