DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mãzgã

mãzgã (mắz-gã) sf mãzghi (mắz-ghi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); muzgã, laspi, tinã
{ro: noroi cleios}
{fr: boue visqueuse}
{en: viscous mud}
ex: ncãrcat di sãndzi, di mãzgã (lãschi); mi umplui di mãzgã (lãschi); iu eara mãzgã ma mari, aclo bãga ciciorlu; eara mãzga pãnã la dzinuclji

§ muzgã (múz-gã) sf muzghi (múz-ghi) – (unã cu mãzgã)
ex: peashtili tu muzgã (lãschi)

§ mãzgãlescu (mãz-gã-lés-cu) (mi) vb IV mãzgãlii (mãz-gã-líĭ), mãzgãleam (mãz-gã-leámŭ), mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) – umplu di lãschi; dau cu lãschi; lãspusescu, ntinedz; (fig: mãzgãlescu = dau, murdãripsescu cu milani)
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, salir, crépir}
{en: dirty with mud}
ex: gãshtili s-mãzgã-lea pri padi

§ mãzgãlit (mãz-gã-lítŭ) adg mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãlits (mãz-gã-lítsĭ), mãzgãliti/mãzgãlite (mãz-gã-lí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi ari intratã tu lãschi; lãspusit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, sali, crépi}
{en: dirtied with mud}

§ mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) sf mãzgãliri (mãz-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-umpli cariva cu lãschi; lãspusiri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se salir, de crépir}
{en: action of dirtying with mud}

§ mãzgos (mãz-gósŭ) adg mãzgoasã (mãz-gŭá-sã), mãzgosh (mãz-góshĭ), mãzgoasi/mãzgoase (mãz-gŭá-si) – tsi easti moali, sh-u-adutsi cu mãzga shi alicheashti ca mãzga; tsi easti mplin di/cu mãzgã
{ro: noroios; vâscos}
{fr: boueux; visqueux}
{en: muddy; viscous}
ex: cara avea datã ploai, tutã calea u avum mãzgoasã (cu lãschi); eara tu munti loclu mãzgos (cu multi lãschi) di mizi dizlicheam ciciorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pescu

pescu (pés-cu) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – soi di prici tsi bãneadzã tu apã, cu truplu lungu, cu-unã cheali moali acupiritã di soldzã, sh-cu carnea bunã tri mãcari;
(expr:
1: tac ca pescul = nu grescu nitsiun zbor; nu mi-ameastic tu muabeti;
2: easti (gras) ca pescu = easti (ca) multu gras;
3: tsi peshtsã acãtsash? = featsish tsiva?; u scoasish naparti?; lj-deadish di cap?; tsi pulj acãtsash?; tsi guvã tu apã featsish?;
4: ca pescul tu apã = tsi s-aducheashti ghini, tu fisea-a lui;
5: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu;
6: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari, sh-nu va poatã s-lu aibã un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
7: mi tsigãripsi ca peashtili pri foc; ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu;
8: nu nj-u bunã pescul = nu para mi-arãseashti pescul; nu mi-arãseashti un lucru;
9: aestã easti altã (idyea) mãcari di pescu = aestã easti dip altsiva, dip altu (idyiul) lucru;
10: di la cap s-amputi pescul = aralili nchisescu cu-atselj mãri ninti ca s-li facã atselj di sum elj;
11: nu-agiungu pescul = dzãc unã minciunã cã nu-l voi un lucru cãndu itia dealihea easti cã nu pot s-lu am, s-lu fac)
{ro: peşte}
{fr: poisson}
{en: fish}
ex: apa-nj mi featsi, soarli-nj mi creashti, sh-ma nu-nj ved dada, moartea-nj mi-anvãleashti (angucitoari: pescul); suntu turlii, turlii di peshti; peshtilj ascãparã di moarti; pescul mari, mãcã njiclu; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; tsi pescu s-lja atselj edz
(expr: tsi grãsimi s-bagã, cãt lipseashti si sã ngrashi) ca si s-facã cãpri?; vrei, cãtushe, pescu?; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt

§ peashti (peásh-ti) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – (unã cu pescu)
ex: tatsi ca peashtili sh-nu greashti tsiva; gras ca peashtili
(expr: easti multu gras)

§ piscoplu (pis-có-plu) sm piscoplji (pis-có-plji) – pescu njic
{ro: peştişor}
{fr: petit poisson}
{en: small fish}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tac1

tac1 (tácŭ) vb II tãcui (tã-cúĭ), tãtseam (tã-tseámŭ), tãcutã (tã-cú-tã), tãtseari/tãtseare (tã-tseá-ri) – nu zburãscu; nu scot un zbor dit gurã; nj-u ncljid (nu-nj s-avdi, nj-u-adun, nj-u-astup, etc.) gura; nj-mãshu limba; etc.; nu dau apandisi la unã ntribari; l-tsãn ascumtu un mistiryiu tsi-l cunoscu sh-nu-l scot tu padi;
(expr:
1: tatsi sh-fatsi = s-dzãtsi ti-atsel cari (i) nu zburasti multi (nu s-alavdã, nu dzãtsi) ma fatsi, icã (ii) fatsi peascumta;
2: tats tini, sã zburãscu mini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti pirifan, fudul shi va s-aspunã cã el shtii ma ghini;
3: tatsi ca peashtili (ca pescul); tatsi, cheatrã di murminti; tatsi ca nã cãtushi = nu scoati un zbor din gurã, nu dzãtsi dip tsiva, nu s-ameasticã tu muabeti)
{ro: tăcea}
{fr: (se) taire; garder la silence}
{en: be silent; keep quiet}
ex: Toli picurarlu tãtsea (nu scutea un zbor); cari tatsi (nu dzãtsi tsiva), fatsi; tats, nu zbura; cari lucreadzã shi tatsi, cama multu fatsi; aduchi atumtsea amirãlu c-aestu easti hilj-su, ma tãcu (nu scoasi un zbor, nu dishcljisi gura); s-tãcurish, vrea ascachi; tats-tsã (ncljidi-ts gura sh-nu dzã tsiva), frate!; tats, cama ghini-i s-acumpiri di s-vindzã
(expr: tats, cã easti ma ghini s-ascultsã dicãt sã zburãshti); nu-lj tãtsea gura, ãlj da di nã parti, ãlj da di-alantã, pãnã-lj shutsã mintea; nãs tãtsea, cã ahãt, ãlj tãlja caplu ca ficior!; tãtsea muts, necã s-mina, necã adilja; tãtsea ca nã cãtushi, shi zbor nu scutea din gurã; plãmsi tsi plãmsi, ma tu coadã tãcu; feata, di fricã, tãcu ca cheatra sh-trimura ca vearga

§ tãcut (tã-cútŭ) adg tãcutã (tã-cú-tã), tãcuts (tã-cútsĭ), tãcuti/tãcute (tã-cú-ti) – cari nu zburashti multi; cari nu grãeashti nitsiun zbor; tsi nu fatsi vãrã vrondu; tsi nu para lu-ariseashti sã-sh treacã chirolu zburãndalui cu altsã; azboristu, muleaftã
{ro: tăcut}
{fr: qui se tait; qui garde la silence; silencieux, taciturne}
{en: who is silent; who keeps quiet; silent, taciturn}
ex: tu udaea tãcutã (isihã, iu nu s-avdi tsiva) mi bãgai s-dormu; pãdurea easti tãcutã (isihã, iu nu s-avdi vãrã vrondu); afirea-ti di omlu tãcut (azboristu, tsi nu zburashti multi); easti tãcutã, nu greashti multi; ahtari ficior tãcut mi lipseashti, dzãsi amirãlu; ficiorlu aestu eara dishtiptat, tãcut multu

§ tãtseari1/tãtseare (tã-tseá-ri) sf tãtseri (tã-tsérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tatsi; nizburãri, nigrãiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tigani1/tigane

tigani1/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – vas stronghil cu coadã lungã sh-cu mardzinea apusã, tu cari s-pãrjileashti carni (oauã, pãni, aloat, etc.);
(expr:
1: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari (sh-nu va lu-aibã) un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
2: ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu; mi tsigãripsi ca peashtili pri foc)
{ro: tigaie}
{fr: poêle à frire}
{en: frying pan}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); lo tiganea, u bãgã pi foc, u umplu cu untulemnu; tucheashti usãndza tu tigani; fã fisulj tu tigani; peshtilj intra tu tigani dipriunã; diunoarã tu tigani inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj

§ tigani2/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – unã soi di aloat (criscut cu mãeauã) tsi s-pãrjileashti tu unã tigani iu s-bagã multã grãsimi (adetea easti si s-facã tigãnj shi si s-li ducã la unã lihoanã);
(expr:
1: tigãnj pi ploaci = unã soi di tigãnj tsi s-mãcã ti preasinj;
2: s-tsã mãcãm tigãnjli = s-tsã da Dumnidzã s-ai (s-tsã facã nveasta) un njic)
{ro: un fel de gogoaşă macedonească}
{fr: pâtisserie soufflée}
{en: Aromanian type of a fried donut}
ex: tigãnjli li-adrãm tu tigani; tigãnj cu umtu; mi dush cu tigãnj la tadi, cã-lj featsi nveasta un ficior

§ tigãnjauã (ti-gã-njĭá-ŭã) sf tigãnjei (ti-gã-njĭéĭ) – cumãts di carni di porcu pãrjiliti (tigãnsiti)
{ro: bucăţi de carne de porc prăjite}
{fr: viande de porc frite dans une poêle à frire}
{en: pieces of porc fried in a pan}
ex: dada nã featsi unã tigãnjauã cu prash

§ tigãnsescu (ti-gãn-sés-cu) vb IV tigãnsii (ti-gãn-síĭ), tigãnseam (ti-gãn-seámŭ), tigãnsitã (ti-gãn-sí-tã), tigãnsiri/tigãnsire (ti-gãn-sí-ri) – bag carni (oauã, pãni, etc.) tu tigani pri (pira di) foc, tra si s-pãrjileascã tu grãsimi; frig, pãrjescu, pãrjilescu, tsigãrsescu, tsãgãrsescu, tignisescu, tsigãripsescu, tigãnjisescu, tigãnisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

voi2

voi2 (vóĭŭ) shi vroi (vróĭŭ) vb II vrui (vrúĭ), vream (vreámŭ), vrutã (vrú-tã), vreari/vreare (vreá-ri) –
1: am loatã apofasea s-fac tsiva; ãnj bag (u-am) tu minti s-fac un lucru; nj-fac nieti;
2: am mirachi, ãnj caftã inima; nj-aruc mirachea (sivdãlu); agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu;
3: am trã dari, am borgi; burgescu, hriusescu, hursescu;
4: nj-cadi s-fac, easti ananghi; prindi, lipsescu, hãrzãescu;
5: cã easti… cã easti; icã… icã; em… em;
(expr:
1: nu nj-u va mintea = nu pot s-pistipsescu;
2: l-voi ca lunjina-a ocljilor; l-voi ca ocljilj din cap = am multã vreari, lu-agãpisescu multu, nu pot s-bãnedz fãrã el;
3: ma tsi u vrei? = tsi hãiri va s-ai, nu-am vãrã hãiri)
{ro: voi; iubi, îndrăgosti; datora; trebui; fie… fie}
{fr: vouloir; désirer, aimer; devoir, avoir des dettes; falloir; soit… soit}
{en: want, wish; desire, love; owe, be in debt; must, ought to; or… or}
ex: u va i nu va (u ari i nu u ari tu mirachi)?; disi nãs mi va (mi ari tu mirachi); ti voi pri tini; voi pãni; vrui s-yin s-ti ved ma nu mi-alãsã ploaea; voi, nu voi, va mi duc; va s-ljai pradz cãts s-vrei (ai orixi); cumnatili nu s-vor, s-mãcã ca cãtsalili; vru sh-nãs (avu sh-nãs mirachea), corbul, s-toarnã-acasã; voi (loai apofasea, nj-bag tu minti; am mirachea) tra s-acats un peashti; vrei (ai mirachea, ts-badz tu minti) s-ti ncrunj cu altã?; cara vrei (ai mirachea, loash apofasea) s-acumpri meari; vrui (aveam loatã apofasea; avui mirachea) nãoarã, vrui dauã-ori; tini nu vrusesh (nu u-avush tu minti); nu vream (nu-nj cãfta inima, nu-aveam mirachi trã) altu tsiva; nu mi vrei (nu mi-aprochi) sh-mini tu cãlivã?; shi sh-vrea multu mã-sa; s-vor (cãdzurã tu vreari) doilji; ma si s-vor (s-cãdzurã tu sivdã, tu vreari); si-nj ti vor (si sh-arucã sivdãlu pri tini) featili tuti; doilji s-nã lom, doilji s-nã vrem (s-nã vilisim); tsãni-ts groslu tsi tsã-l voi (tsi ts-am borgi); cãti liri-lj vreai (ãlj hurseai, lj-aveai trã dari)?; va (nj-lipseashti) un mes s-tsã li mbair; sumarlu-lj va (prindi) umpleari; furlji vor (lipsescu) vãtãmari; calea va (lipseashti) imnari sh-borgea va (lipseashti) plãtiri; va (lipseashti, prindi) s-tsã imnã tihea; vrea (prindea) vãtãmari di shcop; s-u-aflã: va (cã-i) moartã, va (cã-i) yii; va (icã) oarfãn, va (icã) avut

§ vrut1 (vrútŭ) adg vrutã (vrú-tã), vruts (vrútsĭ), vruti/vrute (vrú-ti) –
1: tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti agãchipsit (vilisit) di cariva; agãchipsit, agãpisit, agãpsit, alãghit, alughit, vilisit;
2: dash, dashur, ahar, ahãr, durut, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn