|
|
ananas
ananas (a-na-násŭ) sm pl(?) – plantã perenã, dit locuri dipãrtati shi caldi, cu trup shcurtu shi frãndzã lundzi tsi fatsi schicuri di lilici; fructul faptu di-aestã plantã, nvilit cu-unã peajã cu soldzã pri ea sh-cu-un njedz cãrnos, comestibil, cu gustu dultsi-acru shi njurizmã multu mushatã
{ro: ananas}
{fr: ananas}
{en: pineapple}
angur
angur (an-gúrŭ) sm anguri (an-gúrĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; cãstrãvets, castravets, cãstrãvec
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
cãimac
cãimac (cãĭ-mácŭ) sn cãimatsi/cãimatse (cãĭ-má-tsi) – partea (spuma, danela, etc.) tsi easi pisuprã tu-unã muljiturã (lapti, cafe, etc.); caimac, cãimachi, aicã, tearã, aterã, danelã; (fig: cãimac = ma buna parti dit unã lugurii; ma bunjlji dit unã multimi di oaminj)
{ro: elită, cremă, smântână}
{fr: elite, crême}
{en: elite, cream}
ex: lã loarã cãimaclu (danela, aica)
§ caimac (caĭ-mácŭ) sn caimatsi/caimatse (caĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: lja caimaclu (peaja, aica) di la lapti; nj-bãgã tu cafei multu caimac (multã spumã)
§ cãimachi/cãimache (cãĭ-má-chi) sf cãimatsi/cãi-matse (cãĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: laptili a meu shi cafelu a tãu suntu fãrã cãimachi (aicã, trã lapti, shi spumã, trã cafe)
§ caimacci (cai-mac-cí) sm caimacceadz (caĭ-mac-cĭádzĭ) – un tsi vindi caimaclu di lapti (aica, teara)
{ro: vânzător de smântână}
{fr: vendeur de la crême de lait}
{en: man selling milk cream}
§ caimãcãrii/caimãcãrie (caĭ-mã-cã-rí-i) sf caimãcãrii (caĭ-mã-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindi cãimachi di lapti (aicã, tearã)
{ro: prăvălia unde se vinde smântâna}
{fr: magazin où on vend la crême de lait}
{en: store selling milk cream}
ex: caimãcãria dit chioshi
caritcu
caritcu (ca-rít-cu) adg caritcã (ca-rít-cã), carittsi (ca-rít-tsi), carit-tsi/carittse (ca-rít-tsi) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-un veardi ncljis, tsi sã scoati dit (shi sh-u-adutsi cu) coaja veardi tsi-acoapirã nutsli
{ro: verde închis}
{fr: couleur verte-foncée, qu’on obtient par l’emploi d’écales vertes de noix}
{en: dark green}
ex: purta nã fustani caritcã (veardi, tsi sh-u-adutsi cu peaja groasã tsi-acoapirã unã nucã nicoaptã)
cãstrãvets
cãstrãvets (cãs-trã-vétsŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; castravets, cãstrãvec, angur
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
ex: sots, sots… cãstrãvets… tsi s-am s-tsã dau tsi s-ai s-nji dai [zbor tsi sh-alãxescu doi tiniri cãndu s-fac fãrtats]
§ castravets (cas-tra-vétsŭ) sm castravets (cas-tra-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
ex: bãgai castravets tu-armirã
§ cãstrãvec (cãs-trã-vécŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
coaji/coaje
coaji/coaje (cŭá-ji) sf coji (cójĭ) – chealea (peaja) cu cari easti acupirit un lucru ca, bunãoarã, gortsul, merlu, nuca, migdala, burlida, pãnea, oulu, lemnul a ponjlor, etc.; coaji di mer, cãjoalji (di nucã, etc.), cuã (di pãni, di pitã, etc.), gãoaci (di ou), coarã, gãoalji, fludã, ceflã, cheali, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure (des fruits), coquille, croûte (de pain), écale, écorce (des arbres)}
{en: skin (of fruits), shell (of nuts), bark (of trees), crust (of bread)}
ex: adunã coaji di frapsin; coaji di ou, coaji (fludã) di nucã; coaja di curcubetã; coji (peji) di pruni; coaji (cuã) di pãni; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju
§ coarã1 (cŭá-rã) sf cori (córĭ) – (unã cu coaji)
§ cãjoalji/cãjoalje (cã-jŭá-lji) sf cãjolj (cã-jóljĭ) shi cãjoalji/cãjoalje(?) (cã-jŭá-lji) – coaji (di nucã, di migdalã, di tseapã, etc.); coaji, fludã, gãoaci, gãoalji
{ro: coaje de nucă, de migdale, etc.}
{fr: écale de noix, d’amande, etc.}
{en: shell of nuts, etc.}
§ cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) sf cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) shi cãjolj(?) (cã-jóljĭ) – (unã cu cãjoalji)
§ gãoalji/gãoalje (gã-ŭá-lji) sf gãolj (gã-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)
§ guoalji/guoalje (gu-ŭá-lji) sf guolj (gu-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)
§ gualji/gualje (gu-á-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di gualji (coji) di tseapã
§ goa-lji/goalje (gŭá-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di goalji (coaji) di tseapã n gurã; goaljili di nucã li arcai tu foc; armasirã mash goaljili di oauã
§ gãoaci/gãoace (gã-ŭá-ci) sf gãoci (gã-ócĭ) – coaji (di ou), burlidã
{ro: coaje de ou, scoică}
{fr: coquille, écale}
{en: shell (of eggs, musels, etc.)}
fludã
fludã (flú-dã) sf fludz (flúdzĭ) – coaja (chealea, peaja, etc.) suptsãri cu cari s-acoapirã un lucru ca, bunãoarã: coaji (di mer, di tseapã, etc.), cãjoalji (di nucã, etc.), gãoaci (di ou), aspru (di pescu), ljushpã (di nipãrticã), gãoalji, burlidã, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure, coquille, écale, écorce, écaille de poisson}
{en: skin (of fruits), shell, bark (of trees), scale (of fish)}
§ xifludyipsescu (csi-flud-yip-sés-cu) (mi) vb IV xifludyipsii (csi-flud-yip-síĭ), xifludyipseam (csi-flud-yip-seámŭ), xiflud-yipsitã (csi-flud-yip-sí-tã), xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-sí-ri) – scot coaja (cãjoalja, gãoacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi-acoapirã un lucru; xifludyisescu, xispirsescu
{ro: dezghioca}
{fr: écaler, écosser, péler, éplucher}
{en: husk, hull, pod, shell, bark, skin, peel}
§ xifludyipsit (csi-flud-yip-sítŭ) adg xifludyipsitã (csi-flud-yip-sí-tã), xifludyipsits (csi-flud-yip-sítsĭ), xifludyipsi-ti/xifludyipsite (csi-flud-yip-sí-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari scoasã coaja (cãjoalja, gãoacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi lu-acoapirã; xifludyisit, xispirsit
{ro: dezghiocat}
{fr: écalé, écossé, pélé, épluché}
{en: husked, hulled, podded, shelled, barked, skinned, peeled}
§ xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-sí-ri) sf xifludyipsiri (csi-flud-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-s xifludyipseashti un lucru; xifludyisiri, xispirsiri
{ro: acţiunea de a dezghioca; dezghiocare}
{fr: action d’écaler, d’écosser, de péler, d’éplucher}
{en: action of husking, of hulling, of podding, of shelling, of barking, of skinning, of peeling}
§ xifludyisescu (csi-flud-yi-sés-cu) (mi) vb IV xifludyisii (csi-flud-yi-síĭ), xifludyiseam (csi-flud-yi-seámŭ), xifludyisitã (csi-flud-yi-sí-tã), xifludyisiri/xi-fludyisire (csi-flud-yi-sí-ri) – (unã cu xifludyipsescu)
§ xifludyisit (csi-flud-yi-sítŭ) adg xifludyisitã (csi-flud-yi-sí-tã), xifludyisits (csi-flud-yi-sítsĭ), xifludyisiti/xifludyisite (csi-flud-yi-sí-ti) – (unã cu xifludyipsit)
palandzã
palandzã (pa-lán-dzã) sf palãndzã (pa-lắn-dzã) – itsi hãlati cu cari un lucru s-misurã (s-zigseashti) tra si s-aflã cãtu-ngreacã; hãlati tsi ari dauã bratsã iu, tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari sã shtii cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti; pãlandzã, cãntari, staterã, stãtiri, zigã, tirizii, vizne, vizine, zivine
{ro: balanţă}
{fr: balance}
{en: balance, scale}
ex: zigsea mearili cu palandza
§ pãlandzã (pã-lán-dzã) sf pãlãndzã (pã-lắn-dzã) – (unã cu palandzã)
ex: lja peaja di ou, bagã-u tu pãlandzã
peaji/peaje
peaji/peaje (peá-ji) sf peji (péjĭ) – unã soi di cheali i coaji suptsãri tsi acoapirã lucri (yimishi, ca mer i purnã, bunãoarã); unã soi di cheali suptsãri tsi disparti un di-alantu mãdularli dit truplu-a omlui; peturlu tsi lu-acatsã laptili pisuprã dupã tsi hearbi sh-arãtseashti; peajã, peatsã, peazã, pijilinã
{ro: pieliţă, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, pellicule, pelure}
{en: membrane, pellicle, peel, thin skin (of apples, boiled milk, etc.)}
ex: lj-es peji di pri mãnã; carni slabã mplinã di peji; lo di mpadi pejili di meari sh-li mãcã
§ peajã (peá-jã) sf peji (péjĭ) – (unã cu peaji)
ex: curã prunili di peajã; cu tsi si zixeashti peaja di ou (pijilina, atsea tsi-acoapirã oulu nuntru, sum coaji)?
§ peatsã (peá-tsã) sf pets (pétsĭ) – (unã cu peaji)
ex: lapti fãrã peatsã (peaji); laptili scoalã peatsã (scoati, fatsi peaji)
§ peazã (peá-zã) sf pl(?) – (unã cu peaji)
§ pijilinã (pi-ji-lí-nã) sf pijilinj (pi-ji-línjĭ) – peaji multu suptsãri
{ro: pieliţă subţire, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: carni slabã, mash pijilinj
§ pitishinã (pi-ti-shí-nã) sf pitishinj (pi-ti-shínjĭ) – cheali suptsãri sh-ca uscatã
{ro: pieliţă subţire, membrană}
{fr: lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: shi eu mi-aurlai la Bushlush-di-iu nj-aveam sinili gãleatã, nji s-uscarã sh-nj-armasirã pitishinj (mash cheali); cãprili nã featã cu-arushinã, udzirli padi, pitishinã curatã
zgaibã1
zgaibã1 (zgáĭ-bã) sf zgaibi/zgaibe (zgáĭ-bi) shi zgãighi/zgãighe (zgắĭ-ghi) – peaja (coaja) di sãndzi ncljigat shi uscat tsi s-ari acãtsatã pi unã njicã aranã i zgrãmãturã; aranã njicã; zgrãmãturã, gãrnuts, arãnji, rãnji, cãsidã, psorã (tsi poati s-acatsã peaji di sãndzi ncljigat cãndu omlu si zgrãmã multu)
{ro: zgaibă, pojghiţă, zgârietură; râie}
{fr: croute formé sur une plaie; rugosité, excoriation, égratignure; gale}
{en: blood crust covering a wound; ruggedness, excoriation, scratch; scabies}
ex: gãrnutslu acãtsã zgaibã (peaji di sãndzi ncljigat); lj-ishirã zgaibi (gãrnutsã) pi tut truplu; nu zgrãma zgaiba (gãrnutslu) cã va tsã curã sãndzi; cãdzu zgaiba (peaja di sãndzi ncljigat) di pi zgrãmãturã; ca si-lj ljai zgaiba (peaja di sãndzi ncljigat) va s-veadã arana; suntu pledz shi zgaibi a suflitlui
§ zgãibos (zgãĭ-bósŭ) adg zgãiboasã (zgãĭ-bŭá-sã), zgãibosh (zgãĭ-bóshĭ), zgãiboasi/zgãiboase (zgãĭ-bŭá-si) – tsi ari truplu mplin cu zgaibi (cu gãrnutsã, cu-arãnji, cu pronj, etc.)
{ro: plin de zgaibe, bubos}
{fr: rugueux, pustuleux, rempli d’égratignures, de gale}
{en: rugose, pustulous, full of scratches, of gale}
ex: nu shed ningã zgãiboslu-aestu (arãnjoslu, omlu aestu mplin di gãrnutsã)
§ nzgãibedz (nzgãĭ-bédzŭ) (mi) vb I nzgãibai (nzgãĭ-báĭ), nzgãibam (nzgãĭ-bámŭ), nzgãibatã (nzgãĭ-bá-tã), nzgãi-bari/nzgãibare (nzgãĭ-bá-ri) – acats zgaibã pi-aranã (zgrãmãturã, gãrnuts, etc.); mi umplu di gãrnutsã njits (arãnji) mplini di zgaibã
{ro: face bube, prinde pojghiţă pe rană sau zgărietură}
{fr: faire de la excoriation, de la rugosité}
{en: excoriate; get covered by scabs}
ex: lji si nzgãibarã cicioarli (lj-inshirã gãrnutsã cu zgaibi) pri cicioari
§ nzgaibu (nzgáĭ-bu) (mi) vb I nzgãibai (nzgãĭ-báĭ), nzgãibam (nzgãĭ-bámŭ), nzgãibatã (nzgãĭ-bá-tã), nzgãiba-ri/nzgãibare (nzgãĭ-bá-ri) – (unã cu nzgãibedz)
ex: cara si nzgaibã (cara va lj-easã gãrnutsã), va-lj treacã
§ nzgãibat (nzgãĭ-bátŭ) adg nzgãibatã (nzgãĭ-bá-tã), nzgãibats (nzgãĭ-bátsĭ), nzgãiba-ti/nzgãibate (nzgãĭ-bá-ti) – tsi ari acãtsatã zgaibi pi trup