DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ananas

ananas (a-na-násŭ) sm pl(?) – plantã perenã, dit locuri dipãrtati shi caldi, cu trup shcurtu shi frãndzã lundzi tsi fatsi schicuri di lilici; fructul faptu di-aestã plantã, nvilit cu-unã peajã cu soldzã pri ea sh-cu-un njedz cãrnos, comestibil, cu gustu dultsi-acru shi njurizmã multu mushatã
{ro: ananas}
{fr: ananas}
{en: pineapple}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

angur

angur (an-gúrŭ) sm anguri (an-gúrĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; cãstrãvets, castravets, cãstrãvec
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãimac

cãimac (cãĭ-mácŭ) sn cãimatsi/cãimatse (cãĭ-má-tsi) – partea (spuma, danela, etc.) tsi easi pisuprã tu-unã muljiturã (lapti, cafe, etc.); caimac, cãimachi, aicã, tearã, aterã, danelã; (fig: cãimac = ma buna parti dit unã lugurii; ma bunjlji dit unã multimi di oaminj)
{ro: elită, cremă, smântână}
{fr: elite, crême}
{en: elite, cream}
ex: lã loarã cãimaclu (danela, aica)

§ caimac (caĭ-mácŭ) sn caimatsi/caimatse (caĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: lja caimaclu (peaja, aica) di la lapti; nj-bãgã tu cafei multu caimac (multã spumã)

§ cãimachi/cãimache (cãĭ-má-chi) sf cãimatsi/cãi-matse (cãĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: laptili a meu shi cafelu a tãu suntu fãrã cãimachi (aicã, trã lapti, shi spumã, trã cafe)

§ caimacci (cai-mac-cí) sm caimacceadz (caĭ-mac-cĭádzĭ) – un tsi vindi caimaclu di lapti (aica, teara)
{ro: vânzător de smântână}
{fr: vendeur de la crême de lait}
{en: man selling milk cream}

§ caimãcãrii/caimãcãrie (caĭ-mã-cã-rí-i) sf caimãcãrii (caĭ-mã-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindi cãimachi di lapti (aicã, tearã)
{ro: prăvălia unde se vinde smântâna}
{fr: magazin où on vend la crême de lait}
{en: store selling milk cream}
ex: caimãcãria dit chioshi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caritcu

caritcu (ca-rít-cu) adg caritcã (ca-rít-cã), carittsi (ca-rít-tsi), carit-tsi/carittse (ca-rít-tsi) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-un veardi ncljis, tsi sã scoati dit (shi sh-u-adutsi cu) coaja veardi tsi-acoapirã nutsli
{ro: verde închis}
{fr: couleur verte-foncée, qu’on obtient par l’emploi d’écales vertes de noix}
{en: dark green}
ex: purta nã fustani caritcã (veardi, tsi sh-u-adutsi cu peaja groasã tsi-acoapirã unã nucã nicoaptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãstrãvets

cãstrãvets (cãs-trã-vétsŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; castravets, cãstrãvec, angur
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
ex: sots, sots… cãstrãvets… tsi s-am s-tsã dau tsi s-ai s-nji dai [zbor tsi sh-alãxescu doi tiniri cãndu s-fac fãrtats]

§ castravets (cas-tra-vétsŭ) sm castravets (cas-tra-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
ex: bãgai castravets tu-armirã

§ cãstrãvec (cãs-trã-vécŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coaji/coaje

coaji/coaje (cŭá-ji) sf coji (cójĭ) – chealea (peaja) cu cari easti acupirit un lucru ca, bunãoarã, gortsul, merlu, nuca, migdala, burlida, pãnea, oulu, lemnul a ponjlor, etc.; coaji di mer, cãjoalji (di nucã, etc.), cuã (di pãni, di pitã, etc.), gãoaci (di ou), coarã, gãoalji, fludã, ceflã, cheali, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure (des fruits), coquille, croûte (de pain), écale, écorce (des arbres)}
{en: skin (of fruits), shell (of nuts), bark (of trees), crust (of bread)}
ex: adunã coaji di frapsin; coaji di ou, coaji (fludã) di nucã; coaja di curcubetã; coji (peji) di pruni; coaji (cuã) di pãni; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ coarã1 (cŭá-rã) sf cori (córĭ) – (unã cu coaji)

§ cãjoalji/cãjoalje (cã-jŭá-lji) sf cãjolj (cã-jóljĭ) shi cãjoalji/cãjoalje(?) (cã-jŭá-lji) – coaji (di nucã, di migdalã, di tseapã, etc.); coaji, fludã, gãoaci, gãoalji
{ro: coaje de nucă, de migdale, etc.}
{fr: écale de noix, d’amande, etc.}
{en: shell of nuts, etc.}

§ cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) sf cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) shi cãjolj(?) (cã-jóljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gãoalji/gãoalje (gã-ŭá-lji) sf gãolj (gã-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ guoalji/guoalje (gu-ŭá-lji) sf guolj (gu-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gualji/gualje (gu-á-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di gualji (coji) di tseapã

§ goa-lji/goalje (gŭá-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di goalji (coaji) di tseapã n gurã; goaljili di nucã li arcai tu foc; armasirã mash goaljili di oauã

§ gãoaci/gãoace (gã-ŭá-ci) sf gãoci (gã-ócĭ) – coaji (di ou), burlidã
{ro: coaje de ou, scoică}
{fr: coquille, écale}
{en: shell (of eggs, musels, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fludã

fludã (flú-dã) sf fludz (flúdzĭ) – coaja (chealea, peaja, etc.) suptsãri cu cari s-acoapirã un lucru ca, bunãoarã: coaji (di mer, di tseapã, etc.), cãjoalji (di nucã, etc.), gãoaci (di ou), aspru (di pescu), ljushpã (di nipãrticã), gãoalji, burlidã, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure, coquille, écale, écorce, écaille de poisson}
{en: skin (of fruits), shell, bark (of trees), scale (of fish)}

§ xifludyipsescu (csi-flud-yip-sés-cu) (mi) vb IV xifludyipsii (csi-flud-yip-síĭ), xifludyipseam (csi-flud-yip-seámŭ), xiflud-yipsitã (csi-flud-yip-sí-tã), xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-sí-ri) – scot coaja (cãjoalja, gãoacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi-acoapirã un lucru; xifludyisescu, xispirsescu
{ro: dezghioca}
{fr: écaler, écosser, péler, éplucher}
{en: husk, hull, pod, shell, bark, skin, peel}

§ xifludyipsit (csi-flud-yip-sítŭ) adg xifludyipsitã (csi-flud-yip-sí-tã), xifludyipsits (csi-flud-yip-sítsĭ), xifludyipsi-ti/xifludyipsite (csi-flud-yip-sí-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari scoasã coaja (cãjoalja, gãoacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi lu-acoapirã; xifludyisit, xispirsit
{ro: dezghiocat}
{fr: écalé, écossé, pélé, épluché}
{en: husked, hulled, podded, shelled, barked, skinned, peeled}

§ xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-sí-ri) sf xifludyipsiri (csi-flud-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-s xifludyipseashti un lucru; xifludyisiri, xispirsiri
{ro: acţiunea de a dezghioca; dezghiocare}
{fr: action d’écaler, d’écosser, de péler, d’éplucher}
{en: action of husking, of hulling, of podding, of shelling, of barking, of skinning, of peeling}

§ xifludyisescu (csi-flud-yi-sés-cu) (mi) vb IV xifludyisii (csi-flud-yi-síĭ), xifludyiseam (csi-flud-yi-seámŭ), xifludyisitã (csi-flud-yi-sí-tã), xifludyisiri/xi-fludyisire (csi-flud-yi-sí-ri) – (unã cu xifludyipsescu)

§ xifludyisit (csi-flud-yi-sítŭ) adg xifludyisitã (csi-flud-yi-sí-tã), xifludyisits (csi-flud-yi-sítsĭ), xifludyisiti/xifludyisite (csi-flud-yi-sí-ti) – (unã cu xifludyipsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

palandzã

palandzã (pa-lán-dzã) sf palãndzã (pa-lắn-dzã) – itsi hãlati cu cari un lucru s-misurã (s-zigseashti) tra si s-aflã cãtu-ngreacã; hãlati tsi ari dauã bratsã iu, tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari sã shtii cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti; pãlandzã, cãntari, staterã, stãtiri, zigã, tirizii, vizne, vizine, zivine
{ro: balanţă}
{fr: balance}
{en: balance, scale}
ex: zigsea mearili cu palandza

§ pãlandzã (pã-lán-dzã) sf pãlãndzã (pã-lắn-dzã) – (unã cu palandzã)
ex: lja peaja di ou, bagã-u tu pãlandzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

peaji/peaje

peaji/peaje (peá-ji) sf peji (péjĭ) – unã soi di cheali i coaji suptsãri tsi acoapirã lucri (yimishi, ca mer i purnã, bunãoarã); unã soi di cheali suptsãri tsi disparti un di-alantu mãdularli dit truplu-a omlui; peturlu tsi lu-acatsã laptili pisuprã dupã tsi hearbi sh-arãtseashti; peajã, peatsã, peazã, pijilinã
{ro: pieliţă, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, pellicule, pelure}
{en: membrane, pellicle, peel, thin skin (of apples, boiled milk, etc.)}
ex: lj-es peji di pri mãnã; carni slabã mplinã di peji; lo di mpadi pejili di meari sh-li mãcã

§ peajã (peá-jã) sf peji (péjĭ) – (unã cu peaji)
ex: curã prunili di peajã; cu tsi si zixeashti peaja di ou (pijilina, atsea tsi-acoapirã oulu nuntru, sum coaji)?

§ peatsã (peá-tsã) sf pets (pétsĭ) – (unã cu peaji)
ex: lapti fãrã peatsã (peaji); laptili scoalã peatsã (scoati, fatsi peaji)

§ peazã (peá-zã) sf pl(?) – (unã cu peaji)

§ pijilinã (pi-ji-lí-nã) sf pijilinj (pi-ji-línjĭ) – peaji multu suptsãri
{ro: pieliţă subţire, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: carni slabã, mash pijilinj

§ pitishinã (pi-ti-shí-nã) sf pitishinj (pi-ti-shínjĭ) – cheali suptsãri sh-ca uscatã
{ro: pieliţă subţire, membrană}
{fr: lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: shi eu mi-aurlai la Bushlush-di-iu nj-aveam sinili gãleatã, nji s-uscarã sh-nj-armasirã pitishinj (mash cheali); cãprili nã featã cu-arushinã, udzirli padi, pitishinã curatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã