DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

peaji/peaje

peaji/peaje (peá-ji) sf peji (péjĭ) – unã soi di cheali i coaji suptsãri tsi acoapirã lucri (yimishi, ca mer i purnã, bunãoarã); unã soi di cheali suptsãri tsi disparti un di-alantu mãdularli dit truplu-a omlui; peturlu tsi lu-acatsã laptili pisuprã dupã tsi hearbi sh-arãtseashti; peajã, peatsã, peazã, pijilinã
{ro: pieliţă, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, pellicule, pelure}
{en: membrane, pellicle, peel, thin skin (of apples, boiled milk, etc.)}
ex: lj-es peji di pri mãnã; carni slabã mplinã di peji; lo di mpadi pejili di meari sh-li mãcã

§ peajã (peá-jã) sf peji (péjĭ) – (unã cu peaji)
ex: curã prunili di peajã; cu tsi si zixeashti peaja di ou (pijilina, atsea tsi-acoapirã oulu nuntru, sum coaji)?

§ peatsã (peá-tsã) sf pets (pétsĭ) – (unã cu peaji)
ex: lapti fãrã peatsã (peaji); laptili scoalã peatsã (scoati, fatsi peaji)

§ peazã (peá-zã) sf pl(?) – (unã cu peaji)

§ pijilinã (pi-ji-lí-nã) sf pijilinj (pi-ji-línjĭ) – peaji multu suptsãri
{ro: pieliţă subţire, pojghiţă, membrană}
{fr: membrane, lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: carni slabã, mash pijilinj

§ pitishinã (pi-ti-shí-nã) sf pitishinj (pi-ti-shínjĭ) – cheali suptsãri sh-ca uscatã
{ro: pieliţă subţire, membrană}
{fr: lange, pellicule}
{en: membrane, thin skin}
ex: shi eu mi-aurlai la Bushlush-di-iu nj-aveam sinili gãleatã, nji s-uscarã sh-nj-armasirã pitishinj (mash cheali); cãprili nã featã cu-arushinã, udzirli padi, pitishinã curatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

peanã

peanã (peá-nã) sf peani/peane (peá-ni) –
1: mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, bubulitslji, fliturlji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã, aripã, arpã;
2: luguria cu cari easti acupirit truplu-a puljlor (tsi sh-u-adutsi cu un cheaptini di-unã parti sh-di-alantã di-un trup tsi sh-u-adutsi cu un sul lungu sh-moali); puhlu tsi-acoapirã truplu-a puljlor; (fig:
1: peanã = hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti; apeanã, cundilj; expr:
2: peanã di neauã = fulgu, spitã, ciomburã;
3: peanã di oclju = perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpachiljei di oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;
4: nj-am peana = bag oarã, nj-am cãshtiga, nj-bag mintea, nj-am mintea;
5: l-pãli peana = (i) lj-pãru arãu, lj-intrã frica; (ii) ducheashti, lj-yini unã noimã slabã; intrã tu ergu;
6: nu-nj si bati peana = (i) nu mi mealã; (ii) nu nj-easti fricã;
7: scot (fac) peani = crescu, ntinirescu, nu mata hiu njic sh-ageamit, mi-adar gioni;
8: am bunã (mushatã) peanã = ngrãpsescu ghini, mushat; am mushat cundilj)
{ro: aripă, pană (pasăre), fulg, geană}
{fr: aile, plume, flocon de neige, cil}
{en: wing, feather, snow flake, eye lash}
ex: cu peani (arichi) mushati; ari mushatã peanã
(expr: scrii ghini, mushat); dormu cu-un cãpitãnj di peani (puh); vedz-nji peanili (areapitili) zmãryiti; shi-ts deadi soarili peani (areapiti); peana-a mea (cundiljlu-a meu) nu scrii; ts-alghirã peanili di la oclji
(expr: dzeanili); carti scriatã cu peanã di corbu (fig: cu cundilj faptu dit-unã peanã di corbu); va scot eu peani
(expr: va crescu, va ntinirescu); nu lj-au criscutã ninga peanili
(expr: nu criscu ninga); scoasi furnica peani!; canda-lj si bati peana-a picurarlui?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aburedz2

aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã

§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}

§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acrifo

acrifo (a-cri-fó) sm acrifadz (a-cri-fádzĭ) – lucru tsi easti tsãnut ascumta tra s-nu s-veadã i s-armãnã nishtiut di lumi; mistico
{ro: secret}
{fr: secret}
{en: secret}

§ acrifa (a-cri-fá) adv – tra s-nu hibã vidzut i aduchit di altsã; afurishalui, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, bizgulea
{ro: pe furiş}
{fr: furtivement}
{en: furtively}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acumpãr

acumpãr (a-cúm-pãrŭ) (mi) vb I acumpãrai (a-cum-pã-ráĭ), acum-pãram (a-cum-pã-rámŭ), acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãra-ri/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) – plãtescu (dau pãradz) tra s-ljau un lucru; acumpru, ancumpãr, ancupãr, cumpru, cumpãr, cupãr; (fig:
1: acumpãr = (i) aduchescu, ascultu; (ii) pistipsescu, nvets lucri; (iii) caftu s-aflu tsi shtii, lu shpiunedz; expr:
2: acumpãr multi sh-vindu putsãni = ascultu multu shi zburãscu putsãn;
3: (om) tsi ti vindi sh-ti-acumpãrã = (om) tsi poati s-ti-arãdã cu zboarãli;
4: zboarãli li ari acumpãrati = zburashti putsãn, cu putsãni zboarã; zboarãli-lj suntu scumpi, canda-lj suntu acum-pãrati)
{ro: cumpăra}
{fr: acheter}
{en: buy}
ex: acumpãrã doi sats di pãni; ca s-acumpãrã cari di cari; acumpãrai un cal; preftul lu-acumpãrã (fig: aduchi) cãts pãradz fatsi; acumpãrai (fig: aduchii) tuti cãti li zbura; acumpãrã-l (fig: caftã s-vedz, mutrea, aflã, aduchea) trã tsi vinji; tini nu zbura, acumpãrã (fig: ascultã)!; omlu cu minti acumpãrã (fig: nveatsã) di la altsã, nu vindi; vrea s-mi-acumpãrã (s-mi shpiuneadzã shi s-aflã di la mini) cum u dutsim, cum fatsim, tsi zburãm; acumpãrã cama multi sh-vindi putsãni
(expr: ma multu s-ascultsã dicãt si zburãshti)

§ acumpãrat (a-cum-pã-rátŭ) adg acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãrats (a-cum-pã-rátsĭ), acumpãrati/acumpãrate (a-cum-pã-rá-ti) – lucru loat tu loclu-a pãradzlor dats; acumprat, ancumpãrat, ancupãrat, cum-prat, cumpãrat, cupãrat
{ro: cumpărat}
{fr: acheté}
{en: bought}

§ acumpãrari/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) sf acumpãrãri (a-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acumpãrã; acumprari, ancumpãrari, ancupãrari, cumprari, cumpãrari, cupãrari, etc.
{ro: acţiunea de a cumpăra; cumpărare}
{fr: action d’acheter}
{en: action of buying}
ex: la acumpãrari dishcljidi-ts ocljilj

§ acumpru (a-cúm-pru) vb I acumprai (a-cum-práĭ), acumpram (a-cum-prámŭ), acumpratã (a-cum-prá-tã), acumprari/acumprare (a-cum-prá-ri) – (unã cu acumpãr)
ex: acumpru din hoarã un cal; li-acumpri
(expr: pistipseshti tsi tsã si spuni) sh-cama groasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afan

afan (á-fanŭ) adg afanã (á-fa-nã), afanj (á-fanjĭ), afani/afane (á-fa-ni) – tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cãipi, stifã, defi, nividzut
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared, invisible}
ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, fudzi)

§ afandu (á-fan-du) adg afandã (á-fan-dã), afandzã (á-fan-dzã), afandi/afan-de (á-fan-di) – (unã cu afan)

§ afãnisescu (a-fã-ni-sés-cu) (mi) vb IV afãnisii (a-fã-ni-síĭ), afãniseam (a-fã-ni-seámŭ), afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã afan, stifã, defi, etc.); aspargu dip di dip un lucru, tra s-nu mata armãnã tsiva di el; slãghescu multu dupã unã lãngoari; afãnsescu, cãipusescu, stifusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispare, nimici}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: u cãftai tutã dzua, canda s-afãnisi (canda s-featsi cãipi); lj-afãnisirã (cãtãstrãp-sirã) sh-casa sh-tutiputa; mi-afãnisirã bileili; pãnã s-mi shuts s-afãnisi (s-featsi afanã, s-chiru), canda intrã tu loc

§ afãnisit (a-fã-ni-sítŭ) adg afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisits (a-fã-ni-sítsĭ), afãnisiti/afãnisite (a-fã-ni-sí-ti) – tsi s-ari faptã afan; tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip; afãnsit, cãipusit, stifusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, nimicit}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, destroyed}

§ afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) sf afãnisiri (a-fã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi afan icã s-aspardzi sh-nu mata armãni tsiva dip di el; afãnsiri, cãipusiri, stifusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a dispare, de a nimici; nimicire}
{fr: action de disparaître, d’anéantir}
{en: action of disappearing, of completely destroying}

§ afãnsescu (a-fãn-sés-cu) (mi) vb IV afãnsii (a-fãn-síĭ), afãnseam (a-fãn-seámŭ), afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) – (unã cu afãnisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afcu

afcu (áf-cu) sm pl(?) – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, bizelji, arucutets
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

afishcu

afishcu (a-físh-cu) adg afishcã (a-físh-cã), afishtsã (a-físh-tsã), afishti/afishte (a-físh-ti) – tsi mutreashti s-facã bun trã el sh-arãu tr-alantsã; tsi s-aspuni cã easti bun ma peascumta fatsi mash arãu; arãu, afisic
{ro: rău, perfid}
{fr: méchant, perfide}
{en: bad}

§ afisic (a-fí-sic) adg afisicã (a-fí-si-cã), afisits (a-fí-sitsĭ), afisi-tsi/afisitse (a-fí-si-tsi) – (unã cu afishcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afurishalui

afurishalui (a-fu-rí-shĭa-lui) adv – tsi s-fatsi peanarga, fãrã vron-du, tra s-nu s-hibã-aduchit di altsã (s-nu s-veadã, s-nu s-avdã); furishalui, furish, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, acrifa, bizgulea
{ro: pe ascuns}
{fr: sous cape, en cachette, en tapinois}
{en: furtively}
ex: a pri afurishalui va s-nã yinã moartea; vinji pri afurishalui

§ furishalui (fu-rí-shĭa-lui) adv – (unã cu afuri-shalui)
ex: li scãrminã furishalui (peascumta)

§ furish (fu-rí-shĭŭ) adv – (unã cu afurishalui)
ex: fudzii pi furish tra s-nu mi ducheascã; pi furish tsã li adush; tricu pi furish

§ furishedz (fu-ri-shĭédzŭ) (mi) vb I furishai (fu-ri-shĭáĭ), furisham (fu-ri-shĭámŭ), furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) – njergu (mi stricor, mi fur, fug di) iuva peanarga, afurishalui, fãrã vrondu, tra s-nu hiu aduchit (vidzut, avdzãt, etc.) di vãrnu cãndu trec prit lumi; mi-ascundu, mi-afirescu di cariva
{ro: (se) furişa}
{fr: (se) faufiler}
{en: sneak}
ex: vedz-mi, nu mi vedz, s-furishã di-acasã; lu furishai (lu-ascumshu) di mã-sa cã vrea s-lu batã

§ furishat (fu-ri-shĭátŭ) adg furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishats (fu-ri-shĭátsĭ), furishati/furishate (fu-ri-shĭá-ti) – tsi ari vgatã di iuva afurishalui
{ro: furişat}
{fr: faufilé}
{en: sneaked}
ex: easti furishat di mã-sa (vgat afurishalui di la mã-sa)

§ furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) sf furisheri (fu-ri-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-furishadzã
{ro: acţiunea de a (se) furişa}
{fr: action de (se) faufiler}
{en: action of sneaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn