DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

patus

patus (pá-thusŭ) sm pl(?) – vrearea (simpatia, ardoarea, nsuflãtsãrea, nfucarea) tsi u-aducheashti cariva trã un oaspi (soi) di-a lui
{ro: avânt, însufleţire, afecţiune; ranchiună}
{fr: affection, revers, rancune}
{en: affection; rancor, spite}
ex: grescu cu patus (ardoari, nfucari) cã mi doari

§ pat6 (pathŭ) sm pl(?) – (unã cu patus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;
29: va-nj talj apã dit prash s-u badz tu tseapi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva va s-aspunã cã un lucru lj-easti unã, cã nu-l mealã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãtunji/pãtunje

pãtunji/pãtunje (pã-tú-nji) sf pãtunj (pã-túnjĭ) – partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); patumã, pat, dushimei, dushume
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}

§ pãtunjisescu (pã-tu-nji-sés-cu) vb IV pãtunjisii (pã-tu-nji-síĭ), pãtunjiseam (pã-tu-nji-seámŭ), pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) – acoapir partea di nghios a unui udã (pri cari imnã omlu) cu unã pãtunji di scãnduri (cimentu, ploci, etc.); pãtusescu
{ro: pardosi}
{fr: planchéier une chambre}
{en: floor (room)}

§ pãtunjisit (pã-tu-nji-sítŭ) adg pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisits (pã-tu-nji-sítsĭ), pãtunjisiti/pãtunjisite (pã-tu-nji-sí-ti) – (partea di nghios a unui udã pri cari s-imnã) tsi easti acupiritã cu-unã pãtunji; pãtusit

§ pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) sf pãtunjisiri (pã-tu-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acoapirã partea di nghios a unui udã cu-unã pãtunji; pãtusiri

§ pãtusescu (pã-tu-sés-cu) vb IV pãtusii (pã-tu-síĭ), pãtuseam (pã-tu-seámŭ), pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusiri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) – (unã cu pãtunjisescu)
ex: pãtusii udãlu

§ pãtusit (pã-tu-sítŭ) adg pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusits (pã-tu-sítsĭ), pãtusiti/pãtusite (pã-tu-sí-ti) – (unã cu pãtunjisit)
ex: udãlu easti pãtusit

§ pãtusi-ri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) sf pãtusiri (pã-tu-sírĭ) – (unã cu pãtunjisiri)

§ patumã (pá-tu-mã) sf patumi/patume (pá-tu-mi) shi patomati/patomate (pa-tó-ma-ti) –
1: partea dit unã casã (binai) tu cari tuts udadzli s-aflã tu idyea nãltsãmi; pat, cat, brãn;
2: partea teasã di nghios a udãlui, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta tuti lucrili (patlu, scamnili, measa, etc.) dit udã; pat, pãtunji, dushimei, dushume
{ro: etaj; duşumea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn