DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

patru

patru (pá-tru) num – numirlu 4 (namisa di 3 shi 5); patur;
(expr:
1: la/tu patrulji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva patru anj; (ii) la cati patru anj;
2: la/tu patrulji (patruli) = la atselj i atseali patru;
3: cu patru oclji = om nvitsat, tsi ari faptã multã sculii;
4: s-ts-ai ocljilj patru; s-lji fatsi ocljilj patru = mutrea ghini, bagã ghini oarã, ai-tsã cãshtigã;
5: nu easti di-atselj cu ucãlu patru suti = nu easti mintimen, nu-lj talji ghini mintea, caplu)
{ro: patru}
{fr: quatre}
{en: four}
ex: patru gionj ca patru steali; la patrulji anj
(expr: cãndu va sã ncljidz patru anj) s-yinj s-nã vedz; tu patrulji anj unãoarã mash vinji; oili amiridzã pãnã cãtrã tu patruli (oara, sãhatea patru); la patruli (la-atseali patru) fãntãnj; s-lu veadã hilj-su dishcljis, cu patru oclji
(expr: s-lu veadã multu ghini)

§ patur (pá-turŭ) num – (unã cu patru)
ex: paturlji (atselj patru) stiheadzi a loclui; tu paturli (atseali patru) pãrtsã a lumiljei

§ anpatrul (an-pá-trulŭ) num ord anpatra (an-pá-tra) – atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 4 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash trei nãintea-a lui (a ljei); anpaturlu, anpatrulea, patrul, paturlu, anpaturlea;
(expr: anpatrulji (anpatruli/anpatrule) = tuts/tuti patru)
{ro: al patrulea}
{fr: le (la) quatrième}
{en: the fourth}
ex: anpatrulu ficior (atsel tsi-avea trei frats nãintea-a lui, ficiorlu tsi eara tu loclu patru) vinji cu mini

§ patrul (pá-trulŭ) num ord patra (pá-tra) – (unã cu anpatrul)

§ anpatrulea (an-pá-tru-lea) num ord – (unã cu anpatrul)

§ anpaturlu (an-pá-tur-lu) num ord – (unã cu anpatrul)

§ paturlu (pá-tur-lu) num ord patura (pá-tu-ra) – (unã cu anpatrul)
ex: paturlu (atsel tsi s-afla, yinea dupã altsã trei di nãintea-a lui) scoasi cutia cu tutumi; a patura dzuã (dzua tsi yini dupã trei dzãli); la patura scarã (atsea tsi easti tu loclu patru, tsi ari trei scãri nãinti)

§ anpaturlea (an-pá-tur-lea) num ord – (unã cu anpatrul)

§ patrulji (pá-tru-lji) num patruli/patrule (pá-tru-li) – tuts/tuti patru; paturlji, anpatrulji anpa-turlji; aminpaturlji, amishpaturlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sufrã2

sufrã2 (su-frắ) sm sufradz (su-frádzĭ) – unã soi di measã cu cicioari shcurti pri cari s-mãca tu chirolu-a turtsãlor; sofrã, sufãr, sufric, measã; (fig: sufrã = mãcarea di pi sufrã, measa, tsina, etc.)
{ro: sofra, masă scundă}
{fr: table basse à manger}
{en: low eating table}
ex: s-bãgã sum sufrã; u bãgã pita sum sufrã, u pluscuchi cu apã aratsi; bagã sufrãlu (fig: mãcarea, measa) s-mãcãm

§ sufãr (sú-fãrŭ) sm pl(?) – (unã cu sufrã2)

§ sofrã (só-frã) sf sofri/sofre (só-fri) – (unã cu sufrã2)
ex: bãgai sofra (fig: misalea, measa) s-mãcãm pãni; ãn casã veadi sofra; s-ursits pi sofrã (fig: la measã); aflã sofra bãgatã; lu am pi sofrã (lu-am pi tsinã) astarã

§ sufric (su-frícŭ) sm sufrits (su-frítsĭ) – sufrã njic
{ro: sofră mică}
{fr: petite table basse à manger}
{en: small and low eating table}
ex: sufriclu di mirindari eara ashtirnut

§ sufãrlãchi/sufãrlãche (su-fãr-lắ-chi) sf sufãrlãchi (su-fãr-lắchĭ) – lucru adrat di pãndzã tra s-acoapirã measa (trã mãcari i trã mushuteatsã); fatsã di measã; sufrãlãchi, misali
{ro: faţă de masă}
{fr: nappe}
{en: table cloth}
ex: am shasi sufãrlãchi (fãts di measã) shi patrusprãyinghits pitseti

§ sufrãlãchi/sufrãlãche (su-frã-lắ-chi) sf sufrãlãchi (su-frã-lắchĭ) – (unã cu sufãrlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã