|
|
patriot
patriot (pa-tri-ótŭ) sm, sf – vedz tu pãtridã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãtridãlunjinã
lunjinã (lu-njí-nã) sf lunjinj (lu-njínjĭ) – izvurlu di-atsea tsi nã fatsi s-putem s-videm lucri; atsea tsi-avem cãndu nu fatsi scutidi; atsea tsi fatsi ca s-aduchim lucrili ma lishor; fexi, fanã, limpidzãmi, licur, etc.; (fig:
1: lunjinã = (i) oclji, videari, videalã; (ii) nvitsãturã, carti, sculii; expr:
2: ãnj vindu sh-lunjina = va fac tut tsi pot, va mi fac curbani, va dau tut tsi am;
3: lunjina yii = lunjina loatã ti Pashti di la bisearicã)
{ro: lumină, vedere, claritate, luciu}
{fr: lumière, vue, clarté, lueueur}
{en: light, sight, clarity, glimmer}
ex: fã lunjinã ncoa; nu para easti lunjinã tu udãlu-aestu; arãulu ardi sh-lunjinj (fexi) nu ari; si-ts fats lunjinã (fexi) s-vedz ca s-trets; oda lutsea di lunjinã; mutri di tuti pãrtsãli nvãrliga shi vidzu diparti unã lunjinã; agiumsi la loclu di iu insha lunjina; pãnã s-nu aduts mãnarlu, nu vedz lunjina; fandazma nu-lj si videa tu lunjinã; di-iu nu ti-ashteptsã, di aclo vedz lunjinã; na iu vidzu, cã nica ardea lunjinã tu-unã casã; lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji; hii tinir shi cu lunjinã (fig: videari); pãnã nu va-lj dats lunjina (fig: videala) a dzãnlui; ari putearea s-v-arapã lunjina (fig: videarea) dintr-oclji; sh-avea vindutã sh-lunjina
(expr: deadi tut tsi-avea; li-avea faptã tuti curbani); l-vream ca lunjina (fig: ocljilj, videarea) din cap; s-aduts lunjinã a pãrintsilor shi s-lji fats s-adilji; s-aducã lunjinã yii
(expr: lunjina di Pashti di la nyearea-a Hristolui); om cu multã lunjinã (fig: carti, nvitsãturã)
§ lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I lunjinai (lu-nji-náĭ), lunjinam (lu-nji-námŭ), lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) – fac tsiva tra si s-veadã icã si s-aducheascã; fac lunjinã, dau lunjinã, lutsescu, fixescu; (fig: lunjinedz = dau videalã, limpidzãscu; (ii) nvets carti)
{ro: luminez, clarific, lucesc}
{fr: éclairer, briller, faire de la lumière, clarifier, luir}
{en: light, sparkle, clarify, glimmer}
ex: lunjineadzã (da lunjinã) cati searã; lunjina nãsã (lutsea, anyilicea, scãntilja) cama di dyeamanti; lamba-aestã nu lunjineadzã; cu-unã lambã lunjinãm tutã casa; s-lunjinã (s-featsi lunjinã, deadi dzua) ghini nafoarã; s-lunjinã sh-lumbrusi ma multu di dzua; andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; nã cãndilã njicã, tsi cu di-ayia (mizia) lunjina ca di pi mortu; l-pitricui la sculii s-lunjineadzã (fig: sã nveatsã carti), s-nu-armãnã orbu
pãtridã
pãtridã (pã-trí-dã) sf pãtridz (pã-trídzĭ) – locurli iu bãneadzã fara-a unui om; locurli iu s-amintã sh-di iu yini un om; vãdãni, vãdãnji
{ro: patrie}
{fr: patrie}
{en: motherland, homeland}
ex: earam tu pãtridã anlu-atsel; catishun lipseashti s-lucreadzã ti pãtrida-a lui
§ patridã (pa-trí-dã) sf patridz (pa-trídzĭ) – (unã cu pãtridã)
§ patrii/patrie (pá-tri-i) sf patrii (pá-triĭ) – (unã cu pãtridã)
ex: easti multu di-anda nu-nj vidzui patria (pãtrida)
§ patriot (pa-tri-ótŭ) sm, sf patrioatã (pa-tri-ŭá-tã), patriots (pa-tri-ótsĭ), patrioa-ti/patrioate (pa-tri-ŭá-ti) – atsea tsi lu-ari cariva pri omlu (oaspili) tsi yini dit idyili locuri di iu yini el (patrii, hoarã, cãsãbã, crat, etc.)
{ro: compatriot}
{fr: compatriote, ami}
{en: compatriot, friend}
pirã1
pirã1 (pí-rã) sf piri/pire (pí-ri) – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bãrbãrutã, buburanã, bubunã, bubutã, curmi-cami, lãm-bii, lumbardã, gãrgalj, gãlmãdz (pl), plaminã; (fig:
1: pirã = drac, colasi; expr:
2: easti pirã; nveatsã pirã = easti multu dishteptu shi nveatsã multi sh-lishor; vedz shi pirã2)
{ro: flacără}
{fr: flamme}
{en: flame}
ex: ãn pirã nj-ardi caplu; patriots foc, pirã vinitã; mi-arcai tu pira-a foclui; doauã lãmnji, foc shi pirã virsa dit gurli-a lor; s-ducã tu pirã (fig: tu colasi, la drats) anatimatlu; dã-l a pirãljei (a draclui); eara cama drãcuroasã sh-ma pirã
(expr: multu dishteaptã, itrã); trã cãsmetea-a lui, avea un cãlfã multu pirã; nãuntru eara calj suti, cari di cari ma mushat sh-ma pirã
(expr: multu sarpit, fucos)
§ apirã2 (a-pí-rã) sf apiri/apire (a-pí-ri) – (unã cu pirã1)
ex: ca laptili pi apirã (fleacã) s-umflã
§ mpirushedz1 (mpi-ru-shĭédzŭ) (mi) vb I mpirushai (mpi-ru-shĭáĭ), mpirusham (mpi-ru-shĭámŭ), mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushari/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) – arushescu (mi-aprindu) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşi la faţă}
{fr: s’empourprer}
{en: flush}
ex: cãndu avdzãi aestu zbor, mi mpirushai (arushii, mi-apresh la fatsã, icã ariciusii)
§ mpirushat1 (mpi-ru-shĭátŭ) adg mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushats (mpi-ru-shĭátsĭ), mpirushati/mpirushate (mpi-ru-shĭá-ti) – tsi s-ari arushitã (apreasã) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşit la faţă}
{fr: empourpré}
{en: flushed}
§ mpirusha-ri1/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) sf mpirushari (mpi-ru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi atsel tsi s-aprindi (arushashti) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: acţiunea de a roşi la faţă; roşire la faţă}
{fr: action de s’empourprer}