DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

analut

analut (a-ná-lutŭ) adg analutã (a-ná-lu-tã), analuts (a-ná-lutsĭ), analuti/analute (a-ná-lu-ti) – tsi ari hãri (hui) tsi ti fac s-nu ti-ariseascã (s-nu-l vrei, s-nu tsã fats lucru cu el, etc.); un tsi nu-ts lu lja harea dip
{ro: antipatic}
{fr: antipathique}
{en: antipathetic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apalã1

apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)

§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apatii/apatie

apatii/apatie (a-pa-tí-i) sf apãtii (a-pã-tíĭ) – starea sufliteascã tu cari s-aflã atsel tsi nu-aspuni vãrã intires ti-atseali tsi s-fac dea-vãrliga di el; atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi cu minciunj pri cariva; arãdiri, arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alinciri
{ro: apatie, înşelăciune}
{fr: apathie, tromperie}
{en: apathy, deceit}

§ apation (a-pa-ti-ónŭ) adg apatioanã (a-pa-ti-ŭá-nã), apationj (a-pa-ti-ónjĭ), apatioani/apa-tioane (a-pa-ti-ŭá-ni) – (atsel) tsi lu-arãdi (lu-aplãnãseashti) pri cariva; arãditor, marghiol, maryiol, ehle
{ro: înşelător}
{fr: trompeur}
{en: deceiver, cheater}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrari/cãrare

cãrari/cãrare (cã-rá-ri) sf cãrãri (cã-rắrĭ) – cali strimtã (di-aradã tu pãduri i munti) iu s-imnã mash pripadi i ncalar pi cal i mulã; pãrticã, cãlici, cãlitsã, cãlishoarã, munupati; (fig:
1: cãrari = (i) diz-ligari, culai, cearei, ceare, trop; (ii) ileami, ileani, iljami, iljani, singilii, giudicatã; (iii) aradã, cijdii, dãrã, rãncai; expr:
2: dã-lj nã cãrari = fã tsiva shi ndreadzi-l, dizleagã-l aestu lucru;
3: alas calea sh-ljau cãrarea = l-fac un lucru greu, anapuda, nu ca tutã dunjaea, ljishor, cum easti ghini s-lu fac, dupã-aradã)
{ro: cărare, potecă}
{fr: sentier}
{en: (foot) path}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angu-citoari: chirãmidzli); cãrarea (cãlicea) aestã ti scoati la cãshari; inshi tsaplu tu cãrari (pãrticã); alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: nu-l featsirã lucrul dupã-aradã); fudzirã pi-a negurlor cãrari (cali); a muntilui cãrãri; brãn mushat, cu cãrãri (fig: arãdz, cijdii) albi-aroshi; nu putea s-lji da vãrnã cãrari
(expr: s-lj-aflã vãrã dizligari, vãrã trop); dã-lj nã cãrari a aishtui
(expr: ndreadzi-l, dizleagã-l aestu) lucru; cãrarea (fig: singilia, ileamea) a giudicatiljei

§ cãrãricã (cã-rã-rí-cã) sf cãrãritsi/cãrãritse (cã-rã-rí-tsi) – cãrari ma njicã sh-ma strimtã
{ro: cărăruie}
{fr: petit sentier}
{en: small foot path}

§ cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) sf cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) – (unã cu cãrãricã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cealãmi/cealãme

cealãmi/cealãme (cĭa-lắ-mi) sf cealãnj (cĭa-lắnjĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu), cari s-poartã di-aradã di mesi shi spindzurã pãnã sum dzinuclji; apalã, palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, lipidã
{ro: sabie}
{fr: épée}
{en: sword}
ex: turcul cu cealãmi (cu coardã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coardã1

coardã1 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-lungu multu) shi cari, di-aradã, spindzurã di mesi pãnã sum dzinuclji; apalã, palã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã;
(expr:
1: bag coarda = mãchilipsescu;
2: si-lj spindzuri (s-lji tsindzi) coarda (di gushi) = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie}
{fr: sabre}
{en: sword}
ex: talji limba ma-arãu di coardã; cari scoati coarda (apa-la), di coardã (di-apalã) va s-chearã; la poartã aviglja avigljitori cu coarda tu mãnã; scoati coarda shi-l fatsi filii-filii; lu tãlje cu coarda (cu-apala); un gioni, tsi s-lji tsindzi coarda
(expr: un gioni zveltu shi mushat); tsimsi coarda sh-deapoea sh-lo tufechea dinanumirea, trapsi coarda, shi s-arcã pri dushman; tini s-dai cu coarda pisti nãsh; tufechi sh-cordzã scot nãinti; v-ascãpã di coardã shi funi; bãgarã coardã
(expr: mãchilipsirã); ma-l vidzurã cã lãcri-meadzã shi uhteadzã, lj-tãlje prit inimã canda nã coardã

§ hoardã1 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã1)
ex: scoati hoarda (apala) shi-lj talji caplu; diunãoarã huzmichearlu trapsi hoarda shi-lj lu tãlje; ayilu trapsi hoarda (spata)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hari/hare

hari/hare (há-ri) sf hãri (hắrĭ) –
1: aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, harizmã;
2: bunlu tsi-l fãtsem a unui om tu loc tra s-lu fãtsem a altui (lu fãtsem a unui oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui cari va poatã s-nã facã sh-el un bun ma nclo); hãtãri, hatrã; chefi, gustu;
3: lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã, cheremi, coremã;
4: atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ahoryea (altã soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a omlui tsi-l fats s-adarã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di adrarea-a lucrilor arali);
5: putearea tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, fortsã, cuvet;
6: lucru tsi easti bun trã cariva, bunãtati, buneatsã;
7: tabieti urutã, areuri nibuni, apucãturi lãi, hui;
(expr: nj-lja hari = mi-arãseashti)
{ro: graţie; favoare, serviciu; recunoştinţă, dar; virtute, calităţi (bune); putere, tărie; bunătăţi; obiceiuri rele}
{fr: grace, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) qualités; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes}
{en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) qualities; power; goods; bad habits}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; tut truplu-a tãu-i nã hari (mushiteatsã, gilvei); easti mushatã feata-aestã ma nu shtiu tsi nu-ari hari (canda nu-ari gustu, gilvei, harizmã); ari pãdurea hari (gilvei, harizmã); muntsã di hari (mushiteatsã) mplinj; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; si ncarcã tut loclu di hãri; njata, harea, easi la giucari; aide, fã-nj aestã hari (hãtãri, chefi); nj-u featsi hari (doarã); s-lu dau trã hari (doarã); idyea dzuã lj-u feci hari (pischesi); gione, dzãsi moasha, stãi s-tsã fac nã hari (hãtãri); a aharistului lji si lja harea (doara, pricunushtearea); featã cu tuti hãrli (bunili); tuti hãrli li-avu; ncãrcat di hari; un la mã-sa, ma ti hari! (cu tuti hãrili buni); dzã cã nu-ai bãrbat ti hari; tsã creashti nãsã harea (tinjia); gionj ncãrcats di hari; ncãrcatã cu noauãli hãri; tru mushati hãri avut; alti hãri, vahi, nu-au muljerli; Stã-Mãrie, mari-ts easti harea (putearea); O, Doamne, mari-Ts harea (putearea, vãrtutea); mulãri ncãrcati mash cu hãri (lucri scumpi); s-turnã nãpoi acasã … ncãrcat di hãri (bunãtets); hãri! (apucãturi lãi, hui); tsi hãri (hui) urãti loash!

§ harizmã (há-riz-mã) sf harizmati/harizmate (ha-ríz-ma-ti) – aspuneari (faptã fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilfe, gilvei, hari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hazmu1

hazmu1 (ház-mu) sm haznji (ház-nji) shi hãznji (hắz-nji) – atsel tsi aurashti pri cariva shi nu-lj va bunlu (va sã-lj facã arãu); atsel tsi ari sh-aspuni nivreari fatsã di tsiva; atsel cu cari s-alumtã cariva; azmu, ehtru, ehtur, dushman, nioaspi
{ro: duşman, adversar}
{fr: ennemi, adversaire}
{en: enemy, adversary}
ex: avea hazmu (ehtru) un culunjat; nj-aflai hazmu n calea mari; lu-aveam hazmu (dushman, ehtru) atumtsea; eara si s-vatãmã doilji haznji (dushmanj) tu pãzarea mplinã; s-nu-lj dzãts ashi, cã va ti lja hazmu (va tsã-l fats ehtru)

§ azmu (áz-mu) sm pl(?) – (unã cu hazmu1)
ex: sh-cu somnul mi-acãtsai azmu

§ hãzmusescu (hãz-mu-sés-cu) vb IV hãzmusii (hãz-mu-síĭ), hãzmuseam (hãz-mu-seámŭ), hãzmusitã (hãz-mu-sí-tã), hãzmusiri/hãzmusire (hãz-mu-sí-ri) – lu-aurãscu pri cariva sh-nu-lj voi bunlu; u-aspun ura tsi u am trã cariva i tsiva; ehtripsescu, ehtrevsescu, u duc zãti, u duc sheri
{ro: urî, duşmăni}
{fr: haïr, avoir de l’hostilité}
{en: hate, show enmity}
ex: s-avea hãzmusitã (s-avea ehtripsitã) multu chiro, ma puitirã; mi hãzmusii (mi feci hazmu) cu vitsinjlji trã nãs

§ hãzmusit (hãz-mu-sítŭ) adg hãzmusitã (hãz-mu-sí-tã), hãzmusits (hãz-mu-sítsĭ), hãzmusiti/hãzmusite (hãz-mu-sí-ti) – atsel tsi easti aurãt di cariva tsi nu-lj va bunlu; ehtripsit, ehtrevsit
{ro: duşmănit}
{fr: haï par un ennemi; envié}
{en: hated by an enemy}

§ hãzmusiri/hãzmusire (hãz-mu-sí-ri) sf hãzmusiri (hãz-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un hãzmuseashti; ehtripsiri, ehtrevsiri
{ro: acţiunea de a urî, de a duşmăni; duşmănire}
{fr: action de haïr, d’avoir de l’hostilité}
{en: action of hating, of showing enmity}

§ hãseanlichi/hãseanliche (hã-sean-lí-chi) sf hãseanlichi (hã-sean-líchĭ) – atsea (ura, nivrearea) tsi u poartã un fatsã di tsiva i di cariva (un dushman); ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fatsã di alantu) shi mirachea (ahtea) tsi u au tra sã-sh facã arãu; atsea tsi aducheashti un om tr-atsel tsi nu lj-easti dip harish (tsi lj-easti analut, tsi lu-agnuseashti, pri cari nu va s-lu veadã n fatsã, etc.); dushmãnilji, amahi, cãrezi, niuspitsãlji, ehtrã, ihtrilji, ehtrilji, zãti, shãrã, sheri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hristii/hristie

hristii/hristie sf hris-tí-i) sf hristii (hris-tíĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã fãrã nitsiunã ufelii tu lumi, s-nu hibã bun trã tsiva
{ro: inutilitate}
{fr: inutilité}
{en: uselessness}
ex: hristiili (vrutili sh-nivrutili) i shupurarea

§ ahristu (á-hris-tu) adg ahristã (á-hris-tã), ahrishtsã (á-hrish-tsã), ahristi/ahriste (á-hris-ti) – (lucru) tsi easti fãrã ufelii, fãrã intires, tsi nu easti bun trã tsiva; (lucru) tsi nu easti di-aradã, adyeafurisit; (om) fãrã gustu (tãcut, anustu), tsi nu-ari hãri cari s-ti facã s-ti-ariseascã ca s-tsã trets oara cu el
{ro: inutil, antipatic}
{fr: inutile, inusuel, antipathique}
{en: useless, unusual, antipathetic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã