26: him oaminj tsi nu mutrim sum cali, stri cali = him oaminj bunj, tsi nã mutrim calea, nu him furi;
27: calea-a laptilui = multimea di steali din tser cunuscutã cu-aestã numã;
28: om, tsi s-nu lu-astalj ãn cali; s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti; om, tsi s-dai shi s-fudz di el; etc.;
29: fãrã-cali = fãrã-di-leadzi, tsi calcã leadzea, fãrã-nom;
30: fãrã di cali = nu-ari misurã; multu, di primansus;
31: ficior di pri cãljuri = ficior tsi nu-ari casã, tsi nu lucreadzã, vagabondu, alagã locurli tuti;
32: nu-alasã calea s-ljai cãrarea = zborlu tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi-alasã calea bunã, tra s-lja unã cali tsi nu easti greauã sh-ahãntu bunã, tsi nu-l fatsi un lucru cum easti lishor s-lu facã, ma aleadzi unã cali ma greauã; etc.;
33: ne tu cali, ne n cãrari = zborlu tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi ni unã, ni altã, tsi nu va ni unã ni-alantã, etc.)
{ro: cale, drum, stradă}
{fr: chemin, voie, route, avenue}
{en: road, way, street}
ex: lungã, lungã, strãmbã, strãmbã, sh-tuts mi caftã (angucitoari: calea); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); calea din hoarã easti bunã; furlji loarã calea (drumlu) di cãtrã la Sãmtu; nu alasã calea (calea mari sh-bunã, sucachea) s-ljai cãrarea (pãrtica, calea-atsea njica, cãlica); calea tutã imnã sh-cãntã; oarã bunã sh-calea-ambar; calea mari
(expr: calea-a moartiljei); durnjits, cã mãni avem cali (avem trã dutseari iuva); tradzi-ts calea
(expr: du-ti iu ai trã dutseari), oaspe!; lo calea mari
(expr: tradzi s-moarã); s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj; furlji acãtsarã cãljurli
(expr: furlji s-ashtirnurã pri cali tra s-nu-alasã s-treacã i s-lj-acatsã oaminjlji); sh-lo sor-sa calea di gushi
(expr: nchisi si s-ducã calea) sh-imnã, imnã…; arcã nã cali
(expr: featsi nã cali cu purtarea di lucri); ficiorlu arucã nã cali, arucã doauã; aestã cali (fig: aestã oarã); s-lu-ascapã shi di calea-aestã (fig: sh-oara-aestã); di calea (fig: oara) aestã canda dãdea toaca; omlu a caliljei
(expr: ndreptu, bun), ãlj dzãsi pali; a omlui ndreptu, a caliljei
(expr: omlu a ndriptatiljei); omlu lã dzãsi a caliljei
(expr: atsea tsi eara dealihea); ori nj-aspunj a calealui
(expr: dealihea, averlu), i nu ai ascãpari di mini; avush parti di-un om a caliljei
(expr: om ndreptu); s-imnji a caliljei, s-imnji calea ndreptu; “cu cali, Doamne”
(expr: “Doamne cari eshti ndreptu!”), gri harlu; el zburashti cu cali
(expr: cu minti bunã); dupã cum sh-lu-adutsi calea
(expr: buna minti, buna giudicatã); calea (fig: urnimia, mintea) tsi-ts dau io, va ti scoatã naparti; nu suntu pri-unã cali
(expr: nu suntu sinfuni, nu suntu pi-unã minti); yini multu n cali
(expr: easti ghini, cum lipseashti); apoea sh-vinji n cali
(expr: tu aeari); aflash ficior s-badz di cali
(expr: s-lu cãndãrseshti); nu pot s-bag di cali
(expr: nu pot s-lu cãndãrsescu, s-li ndreg lucrili cu) bãrbat-nju; nu putu s-u-aducã n cali
(expr: s-u cãndãrseascã, s-u nduplicã, s-u facã s-lja unã apofasi); nu s-adutsi n cali ne cu-arãulu; lucrul easti ahãntu mintit cã vãr nu poati si-lj da di cali
(expr: s-lu dizleagã, s-lu discaci, s-lj-aflu cearei); lã deadirã cali a tutlor
(expr: ãlj sãlãghirã tuts) cãts eara ncljish; lj-deadirã cali
(expr: lu-alãsarã, l-sãlãghirã); vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoarãljei
(expr: s-lu vindicã); pi tini ti calcã calea
(expr: a tsia tsã si caftã, tsã si cadi tra) s-ti duts cã eshti ma njica; di Avdelã pãnã Sãmãrinã easti ca trei ori cali
(expr: tra s-ti duts di-Avdelã pãnã Sãmãrinã, va fats ca trei ori di chiro); tu ducã sh-tu turnatã va fats ca optu ori cali; lom (featsim) calea di Ohrida pãnã Bituli tu-unã dzuã; Cola cãdzu di-unã cali (scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar: tu scriarea-a noastrã: dinãcali, cu noima di unãshunã, diunãoarã); di nã cali (dinãoarã) n hoarã-lj s-aflã; ficior di prit cãljuri
(expr: ficior a vãrnui, tsi nu-i bun trã tsiva); calea, calea
(expr: imnãndalui), agiumsi n hoarã; calea-calea iu s-dutsea, agiumsi la un shoput; calea-calea (imnãndalui), di om-om (ntribãndalui), lj-deadi di urmã shi agiumsi tu hoarã; cari ntreabã, calea u-aflã; itsi fats, fã-u n cali
(expr: fã-u cum lipseashti, bunã, ndreaptã); cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã; cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu

§ cãlishoarã (cã-li-shĭŭá-rã) sf cãlishoari/cãlishoare (cã-li-shĭŭá-ri) – cali njicã, strimtã, di-arada tu pãduri i munti, iu s-imnã mash pripadi i ncalar; cãlici, cãlitsã, cãrari, pãrticã, munupati
{ro: cărare, potecă}
{fr: petite rue, sentier}
{en: (foot) path}
ex: apucã pri-unã cãlishoarã (cali njicã shi strimtã); chirurã prit cãlishoari (pãrtits); lj-astalji calea prit nã cãlishoarã (pãrticã)

§ cãlitsã (cã-lí-tsã) sf cãlitsã (cã-lí-tsã) – (unã cu cãlishoarã)
ex: tu pãduri, tu cãlitsã; la poarta dit cãlitsã (calea-atsea njica)

§ cãlici3/cãlice (cã-lí-ci) sf cãlici/cãlice (cã-lí-ci) – (unã cu cãlishoarã)

§ cãlãtor (cã-lã-tórŭ) adg, sm, sf cãlãtoari/cãlãtoare (cã-lã-tŭá-ri), cãlãtori (cã-lã-tórĭ), cãlãtoari/cã-lãtoare (cã-lã-tŭá-ri) – (atsel) tsi fatsi unã cali (tra si s-ducã tu-un loc icã tra s-yinã dit un loc); cãlitor, taxidar
{ro: călător}
{fr: voyageur}
{en: traveler, voyager}
ex: nã u deadi un cãlãtor (taxidar); sh-arcã ocljilj la cãlãtor; poate didesh, cãlãtoare, n calea-a ta di patru gionj; adunatã di la lãitslji di cãlãtori tsi tritsea pi-aclo; adãrarã tu multi locuri, pit cãljuri, iu tritsea cãlãtori, fãntãnj multi; sta sh-uhteadzã cãlãtorlji; nits cãt pulj cãlãtori; lu-adrã pescul dis hertu, dis tigãnsit di mãcã cãlãtorlu; trãmbi cãlãtoari di pulj; lãitslji di cãlãtori!; tricu un cãlãtor; earam deadum multsã cãlãtori

§ cãlitor (cã-li-tórŭ) adg, sm, sf cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri), cãlitori (cã-li-tórĭ), cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri) – (unã cu cãlãtor)
ex: iu armãnea cãlitori; cãlitorlu shi lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori

{ro: graţie; farmec, dar (din naştere); calitate}
{fr: grâce; don; qualité}
{en: grace, gracefulness, charm; gift, bestowal; quality}
ex: harizmã (gilvei, hari) ca di zambilã; armãnlu ari multi harizmati (hãri) mushati

§ harish (há-rishĭŭ) adg harishi/harishe (há-ri-shi), harish (há-rishĭ), harishi/harishe (há-ri-shi) – tsi easti cu hari shi lu-arãseashti multu ocljul a omlui; tsi ari unã purtari shi zburãri cari aspuni mushiteatsã (dultseami, bunã vreari, etc.); tsi ari harizmã, cu hari, cu gilvei, cu gilfe; cu gustu, haresh, lughearic, simpatic, nustimac
{ro: graţios, simpatic}
{fr: gracieux, sympathique}
{en: gracious, likable}
ex: featã harishi (tsi ts-arãseashti ocljul); grairli harishi (dultsi, di vreari)

§ haresh (há-reshĭŭ) adg hareshi/hareshe (há-re-shi), haresh (há-reshĭ), hare-shi/hareshe (há-re-shi) – (unã cu harish)
ex: ficiorlu-ts easti haresh

{ro: duşmănie, antipatie}
{fr: inimitié, hostilité, antipathie}
{en: enmity, hostility, antipathy}