DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afendi

afendi (a-fén-di) sm invar –
1: bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic;
2: omlu tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotunusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; preftu, afendu, pãrinti, pãpã, popã
{ro: tată; preot}
{fr: père; prêtre}
{en: father; priest}
ex: ghini dzãtsea mana, ore afendi; afendi (tata) nu yini adz

§ afendu (a-fén-du) sm afendzã (a-fén-dzã) –
1: atsel trã cari lucreadzã cariva; afindico, domnu, nicuchir, chihãe;
2: tatã, afendi, baba, andic, patera;
3: preftu, afendi, pãrinti, pãpã, popã
{ro: stăpân; tată; preot}
{fr: maître; père; prêtre}
{en: boss; father; priest}
ex: tsi va dzãcã afendu-nju? (domnul, afindicolu-a meu?); afendul (nicuchirlu) a gumarlui; s-mãcã mã-ta shi afendu-tu (tatã-tu); cã nj-am mamã shi nj-am afendu (tatã); turmili a afendu-sui (a tatã-sui); afendul (preftul?, tatãl?), ea-l iu yini; afendul (preftul) intrã tu bisearicã; s-lji spunj a unui afendu (preftu) amãrtiili tsi-ai faptã; la afendul (preftul) tradzi ndreptu; vedz, afendu (pãrinte), dzãtsi Costa

§ afindico (a-fin-di-có) sm afindicadz (a-fin-di-cádzĭ) – atsel trã cari lucreadzã cariva; afendu, domnu, nicuchir, chihãe
{ro: stăpân}
{fr: maître}
{en: boss}
ex: vinji afindicolu; s-bãnedz afindico!

§ afindilji/afindilje (a-fin-dí-lji) sf afindilj (a-fin-díljĭ) – zbor di tinjii (la impirativ) cu cari-lj si greashti a unui om ma mari, a unui om tinjisit, a unui om di la chivernisi, etc.; afendilji, afindii, efendim, dumnilji, tini
{ro: domnule, domnia-ta}
{fr: monsieur, mon seigneur, (ta, sa, votre, leur) seigneurie}
{en: sir, your grace, (your) lordship}
ex: un om ca afindilja-ts (ca dumnilja-a ta, ca tini); banã la afindilja-ts!; afindilja-ts, iu ti duts?

§ afendilji/afendilje (a-fen-dí-lji) sf afendilj (a-fen-díljĭ) – (unã cu afindilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrinti1/pãrinte

pãrinti1/pãrinte (pã-rín-ti) sm pãrintsã (pã-rín-tsã) – bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic; (fig:
1: Pãrinti = Dumnidzãlu;
2: pãrintsã = (i) tatãl sh-dada deadun; (ii) strãpãrintsã, strãaushanj, aushanj, pachi; expr:
3: un sh-tut la pãrintsã = singurlu ficior a pãrintsãlor)
{ro: tată; părinţi}
{fr: père; parents}
{en: father; parents}
ex: pãrintili-a meu (tatã-nju) nj-alãsã cu limbã di moarti aesti; nu vru s-easã dit grailu a pãrintsãlor (fig: dada sh-tata); nj-murirã pãrintsãlj (fig: dada sh-tata); agiumsi sãnãtos si-sh veadã pãrintsãlj; cãndu va s-u-aduts nveasta-ts la pãrintsã?; pãrintsãlj a lui eara aush sh-nu putea s-lucreadzã; ãlj vinji dorlu sã-sh veadã pãrintsãlj; eara nãoarã un pãrinti tsi-avea 40 di hilj; pãrintsãlj ali featã nu vrea s-avdã trã dari; armasi un sh-tut la pãrintsã; s-ljirtã cu pãrintsãlj shi cu fratslj-a lui; s-nu v-agãrshits pãrintsãlj (tãtãnjlji); strigã-a noashtri bunj pãrintsã (fig: strãaushanj, tãtãnj); easti-alãsatã di pãrintsã (fig: strãaushanj, tãtãnj)

§ pãrintescu (pã-rin-tés-cu) adg pãrinteascã (pã-rin-teás-cã), pãrinteshtsã (pã-rin-tésh-tsã), pãrin-teshti (pã-rin-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu un pãrinti; tsi tsãni di pãrinti; tsi easti ca un pãrinti; tsi dipuni (yini) di la pãrinti
{ro: părintesc}
{fr: paternel}
{en: paternal}
ex: dimãndarea pãrinteascã (tsi yini di la pãrintsã; fig: di la strãpãrintsã); casa pãrinteascã (a pãrintsãlor, iu bãnarã pãrintsãlj) lj-si ruzui, tutiputa lj-u zãptisirã burgiladzlji; neapiritã ninga s-aflarã la vatra pãrinteascã (di la pãrintsã; fig: di la strãpãrintsã); pãrinteshtili-nj zboarã (zboarã ca di la pãrintsã)

§ strãpãrinti/strãpãrinte (strã-pã-rín-ti) sm strãpãrintsã (strã-pã-rín-tsã) – pãrintili (ti multi bãrni cu-arada) a unui pãrinti, a unui pap; stripãrinti, strãpap, strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, propator
{ro: strămoş}
{fr: aïeul, ancêtre}
{en: ancestor, forefather}

§ stripãrinti/stripãrinte (stri-pã-rín-ti) sm stripãrintsã (stri-pã-rín-tsã) – (unã cu strãpãrinti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

patriarhu

patriarhu (pa-tri-ĭár-hu) sm patriarhi (pa-tri-ĭár-hi shi pa-tri-ĭárhĭ) – scara nai ma-analtã a dispotslor; caplu a dispotslor (bisearica crishtinã ortodoxã) dit locuri (di-aradã dit un stat) tsi s-chivirnisescu singuri; patera, pateran, patric, patricus (cã nu tsãni di altã bisearicã ma mari); (fig: patriarhu = om aush, lugursit di tutã fumealja shi soea-a lui ca un om multu mintimen, tsi lipseashti tinjisiri shi ascultari ca un cap ma mari a lor)
{ro: patriarh}
{fr: patriarche}
{en: patriarch}
ex: atsea bisearicã si umplea di patriarhi; au futã shi armãnj patriarhi

§ patera2 (pa-té-ra) sm pateranj (pa-té-ranjĭ) – (unã cu patriarhu)
ex: la aestã adunari a pateranjlor

§ pateran (pa-té-ranŭ) sm pateranj (pa-té-ranjĭ) – (unã cu patriarhu)

§ patric (pa-trícŭ) sm patrits (pa-trítsĭ) – (unã cu patriarhu)
ex: spuni-nj patritslji tuts (tuts patriarhilj)

§ patricus (pa-trí-cusŭ) sm patrits (pa-trítsĭ) – (unã cu patriarhu)

§ patriarhii/patriarhie (pa-tri-ĭar-hí-i) sf patriarhii (pa-tri-ĭar-híĭ) – parti dit bisearica crishtinã ortodoxã (di-aradã locurli dit un stat) cari s-chivirniseashti singurã shi ari n caplu-a ljei un patriarhu; pãlatea iu shadi patriarhul sh-di iu chivirniseashti lucrili a patriarhiiljei; patriarhat
{ro: patriarhie}
{fr: palais du patriarche}
{en: residence of a patriarch}
ex: si scularã cu giudetslu pãnã la patriarhii

§ patriarhat (pa-tri-ĭar-hátŭ) sn patriarhati/patriarhate (pa-tri-ĭar-há-ti) – (unã cu patriarhii)
ex: preftul a nostru dusi Ierusalim shi trapsi la patriarhat (patriarhii)

§ patriarhescu (pa-tri-ĭar-hĭés-cu) adg patriarheascã (pa-tri-ĭar-hĭás-cã), patriarheshtsã (pa-tri-ĭar-hĭésh-tsã), patriarheshti/patriar-heshte (pa-tri-ĭar-hĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu un patriarhu i patriarhii; di (la) patriarhu; di (la) patriarhii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn