DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

crep2

crep2 (crépŭ) sn crepuri (crépurĭ) – lãngoari tsi poati s-aducã moartea dinapandiha; dzãpit, dzãpitã; (fig: crep = drac, moarti, etc.)
{ro: crăpat, moarte}
{fr: maladie qui cause une mort subite; mort, crève-coeur dangereux et même mortel, toux, coquelouche}
{en: illness that may provoke death, death}
ex: va s-cadã ca agudits di crepuri; creplu
(expr: s-ti-agudeascã creplu, moartea pri tini!)

§ cripat2 (cri-pátŭ) sn cripaturi (cri-pá-turĭ) – (unã cu crep2)
ex: cripatlu s-ti-agudeascã (fig: s-ti-agudeascã moartea, draclu); tats, cripatlu! (fig: draclu!); cripatlu s-lu lja (fig: s-moarã); cã-nj ts-u deadi, dzãu, cripatlu (fig: s-ti-agudeascã, s-intrã draclu n tini); cripatlu! tu inimã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãtunji/pãtunje

pãtunji/pãtunje (pã-tú-nji) sf pãtunj (pã-túnjĭ) – partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); patumã, pat, dushimei, dushume
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}

§ pãtunjisescu (pã-tu-nji-sés-cu) vb IV pãtunjisii (pã-tu-nji-síĭ), pãtunjiseam (pã-tu-nji-seámŭ), pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) – acoapir partea di nghios a unui udã (pri cari imnã omlu) cu unã pãtunji di scãnduri (cimentu, ploci, etc.); pãtusescu
{ro: pardosi}
{fr: planchéier une chambre}
{en: floor (room)}

§ pãtunjisit (pã-tu-nji-sítŭ) adg pãtunjisitã (pã-tu-nji-sí-tã), pãtunjisits (pã-tu-nji-sítsĭ), pãtunjisiti/pãtunjisite (pã-tu-nji-sí-ti) – (partea di nghios a unui udã pri cari s-imnã) tsi easti acupiritã cu-unã pãtunji; pãtusit

§ pãtunjisiri/pãtunjisire (pã-tu-nji-sí-ri) sf pãtunjisiri (pã-tu-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acoapirã partea di nghios a unui udã cu-unã pãtunji; pãtusiri

§ pãtusescu (pã-tu-sés-cu) vb IV pãtusii (pã-tu-síĭ), pãtuseam (pã-tu-seámŭ), pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusiri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) – (unã cu pãtunjisescu)
ex: pãtusii udãlu

§ pãtusit (pã-tu-sítŭ) adg pãtusitã (pã-tu-sí-tã), pãtusits (pã-tu-sítsĭ), pãtusiti/pãtusite (pã-tu-sí-ti) – (unã cu pãtunjisit)
ex: udãlu easti pãtusit

§ pãtusi-ri/pãtusire (pã-tu-sí-ri) sf pãtusiri (pã-tu-sírĭ) – (unã cu pãtunjisiri)

§ patumã (pá-tu-mã) sf patumi/patume (pá-tu-mi) shi patomati/patomate (pa-tó-ma-ti) –
1: partea dit unã casã (binai) tu cari tuts udadzli s-aflã tu idyea nãltsãmi; pat, cat, brãn;
2: partea teasã di nghios a udãlui, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta tuti lucrili (patlu, scamnili, measa, etc.) dit udã; pat, pãtunji, dushimei, dushume
{ro: etaj; duşumea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

surpari2/surpare

surpari2/surpare (sur-pá-ri) sf surpãri (sur-pắrĭ) – unã lãngoari iu saclu tu cari s-aflã un mãdular a omlui s-ari aruptã; sãlãghiri, hernii
{ro: hernie}
{fr: hernie}
{en: hernia}
ex: la voi sh-muljerli shtiu s-vindicã surparea (hernia)

§ surpat2 (sur-pátŭ) adg surpatã (sur-pá-tã), surpats (sur-pátsĭ), surpati/surpate (sur-pá-ti) – om tsi easti lãndzit di surpari; (fig: surpat = om tsi mizi poati s-imnã di aush tsi easti)
{ro: boşorog, bolnav de hernie}
{fr: hernié, qui a une hernie}
{en: ruptured; with hernia}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã