DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agunescu

agunescu (a-gu-nés-cu) vb IV agunii (a-gu-níĭ), aguneam (a-gu-neámŭ), agunitã (a-gu-ní-tã), aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) – ãlj dzãc a unui (fac un) tra s-fugã di iuva (shi si s-ducã tu-un loc, la lucru, etc., cã va i cã nu va); bag zori a unui s-fugã surghiuni; azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, dipãrtedz, xinumsescu, surghiunip-sescu, xipundisescu; ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.; (fig: fac pri cariva (lj-caftu) s-fugã ma-agonja tra s-facã tsiva; agunjisescu, alag, viisescu)
{ro: goni, alunga, depărta, exila}
{fr: chasser, pourchasser, éloigner, bannir, exiler}
{en: chase, banish, exile}
ex: mi-agunirã di acasã; s-lu-aguneascã (s-lu-avinã, s-lu da nafoarã) ficiorlu din casã; agunea (dutsea) oili tu livadi; neguri yin ca s-ti-aguneascã (avinã); cu chetrili agunea-mi; agunits (alãgats, vdzits agonja) dupã un yeatru

§ agunit (a-gu-nítŭ) adg agunitã (a-gu-ní-tã), agunits (a-gu-nítsĭ), aguniti/agunite (a-gu-ní-ti) – tsi-lj si dzãtsi tra s-fugã di iuva; azgunit, azunjit, aznjit, avinat, dipãrtat, xinumsit, surghiunipsit, xipundisit
{ro: gonit, alungat, depărtat, exilat}
{fr: chassé, pourchassé, éloigné, banni, exilé}
{en: chased, banished, exiled}

§ aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) sf aguniri (a-gu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-agun-eashti cariva; azguniri, azunjiri, aznjiri, avinari, dipãrtari, xinumsiri, surghiunipsiri, xipundisiri
{ro: acţiunea de a goni, de a alunga, de a depărta, de a exila; gonire, alungare, depărtare}
{fr: action de chasser, de pourchasser, d’éloigner, de bannir, d’exiler}
{en: action of chasing, of banishing, of exiling}
ex: u-azguni di la pãlati

§ agunitã (a-gu-ní-tã) sf fãrã pl – avinari
{ro: goană}
{fr: chasse}
{en: chase}

§ azgunescu (az-gu-nés-cu) vb IV azgunii (az-gu-níĭ), azguneam (az-gu-neámŭ), azgunitã (az-gu-ní-tã), azguniri/azgunire (az-gu-ní-ri) – (unã cu agunescu)
ex: azgunii ghifta dit ubor; mi azguni din casã; azgunirã dit pãlati amiroanja cu tut ficior; lj-azguni tuts amiradzlji alantsã di pi scamnu cu giunaticlu a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlescu

cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved

§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpãescu

cãpãescu (cã-pã-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpãii (cã-pã-íĭ), cãpãeam (cã-pã-ĭámŭ), cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) – mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari tsi-l fac; avursescu multu di-arãdearea tsi u fac; lishin di-arãdeari; arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; ligusescu, hãrhãrescu, cãhtescu, pãhãescu, cãchin, avursescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lãvrusescu, etc.
{ro: istovi; râde în hohote}
{fr: exténuer; mourir de rire}
{en: exhaust; roar with laughter}
ex: s-cãpãeashti (hãrhãriseashti, s-cãchinã) di-arãdeari; nã cãpãim multu di imnari; cãpãirã, (avursirã multu), nu pot s-imnã; lucrai la ayinji sh-mi cãpãii, cã shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei nã cãpãim di plãngu

§ cãpãit (cã-pã-ítŭ) adg cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãits (cã-pã-ítsĭ), cãpãiti/cãpãite (cã-pã-í-ti) – tsi s-ari curmatã multu di copuslu tsi featsi; tsi-ari lishinatã di-arãdeari; ligusit, hãrhãrit, cãhtit, pãhãit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.;
(expr:
1: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
2: oarfãn cãpãit = multu oarfãn, tiflupendar, fãrã cinushi n vatrã, fãrã zmeanã la cur, etc.;
3: stranj cãpãit = stranj aruptu, partal, recicu)
{ro: istovit; rupt de oboseală; istovit de râs}
{fr: mort de rire, tari}
{en: exhausted; tired of laughing}
ex: earam cãpãit di imnari; cu tuti cã eara cãpãits, curmats, elj agiumsirã la loclu di iu insha lunjina; eara multu curmatã sh-cãpãitã; curcubetã heartã, cãpãitã
(expr: shidzutã, moali)

§ cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) sf cãpãiri (cã-pã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãpãeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arãdeari); ligusiri, hãrhãriri, cãhtiri, pãhãiri, cãchiniri, avursiri, apustusiri, curmari, pidipsiri, lãvrusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) istovi; acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de s’exténuer; de mourir de rire; évanouissement}
{en: exhaust; roar with laughter}

§ cãpuescu (cã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpuii (cã-pu-íĭ), cãpueam (cã-pu-ĭámŭ), cãpuitã (cã-pu-í-tã), cãpuiri/cãpuire (cã-pu-í-ri) – (unã cu cãpãescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpsãlsescu

cãpsãlsescu (cãp-sãl-sés-cu) (mi) vb IV cãpsãlsii (cãp-sãl-síĭ), cãpsãlseam (cãp-sãl-seámŭ), cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsi-ri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) – ardu lishor (cãt dau di ea, multi ori cu pira mash), fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlescu, pãrjescu, ghimtuescu, dugurescu; (fig: (lu, u, lji, li, etc.) cãpsãlsescu = (i) fur tsiva, ciulescu, ciunescu, ciuplescu, lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (ii) mi duc, fug (peascumta); (u, li) deapin, ciulescu, scarmin, spãstrescu, shpirtu-escu, cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu, (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: pârli}
{fr: flamber}
{en: singe}
ex: sh-cãpsãlsi (sh-arsi) lãpudzli; ts-cãpsãlsish (tsã lu-arsish) perlu; ãlj lu cãpsãlsi (fig: lji-l furã, lji lu-anvãrti, lji lu-agudi, lji lu-ahuli) gumarlu-a aushlui; sh-adunã cu-mãtsli tu tastru sh-li cãpsãlsi (fig: fudzi); cãpsãlsea-li (fig: fudz, aspealã-u, astindzi-u, deapinã-u) di-aoa

§ cãpsãlsit (cãp-sãl-sítŭ) adg cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsits (cãp-sãl-sítsĭ), cãpsãlsi-ti/cãpsãlsite (cãp-sãl-sí-ti) – tsi sh-ari arsã lishor fatsa (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlit, pãrjit, ghimtuit, dugurit
{ro: pârlit}
{fr: flambé}
{en: singed}

§ cãpsãlsiri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) sf cãpsãlsiri (cãp-sãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) easti cãpsãlsit; pãliri, pãrjiri, ghimtuiri, duguriri; cãpsalã
{ro: acţiunea de a pârli; pârlire}
{fr: action de flamber}
{en: action of singeing}
ex: unã cãpsãlsiri (fig: vdzeari) tsi lã featsi oaspili

§ cãpsalã (cãp-sá-lã) sf cãpsãlj (cãp-sắljĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãpsãlseashti tsiva (cariva); urma (arana) tsi-armãni dupã tsi s-cãpsãlseashti (s-ardi lishor) tsiva; loc arsu; pãduri arsã; ardiri, ardeari; (fig: cãpsalã = arãdeari, minciunari, aplãnãsiri)
{ro: arsură, pârleală}
{fr: brûlure}
{en: burn, scald}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrcãshinã

cãrcãshinã (cãr-cã-shí-nã) sf cãrcãshinj (cãr-cã-shínjĭ) – cumatã aruptã dit unã pãndzã; lucru adrat dit unã pãndzã aruptã sh-disicatã; lucru di pãndzã veclju sh-purtat (stranj, cãmeashi, fusta-ni, etc.); pãrtalã, pãrtalji, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenilles}
{en: rag, tattered garment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrpã

cãrpã (cắr-pã) sf cãrpi (cắr-pi) – cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la cãmesh i pantaloni aruptsã) cu cari muljerli mpeaticã stranjii (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã, etc.); peaticã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã
{ro: cârpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque}
{en: rag, scrap, patch, dish cloth}
ex: cãmeasha s-featsi cãrpã

§ cãrpaci (cãr-pácĭŭ) sm cãrpaci (cãr-pácĭ) – atsel tsi mpeaticã sh-mirimitiseashti stranjili arupti (pãputsãli arupti, etc.); mpiticãtor, mbalumati
{ro: cârpaci}
{fr: ravaudeur, savetier}
{en: man who mends or patches things; cobbler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtsauã

cãtsauã (cã-tsá-ŭã) sf cãtsali/cãtsale (cã-tsá-li) – feamina-a cãnilui; (fig:
1: cãtsauã = muljari multu-arauã; expr:
2: u-angan cãtsaua = fug, li ciulescu; li spãstrescu; li shpirtuescu, li scarmin; li deapin; li cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu (ocljilj, zverca); etc.;
3: canda-lj fitã cãtsaua = mi hãrsescu multu di-un lucru tsi nu-ahãrzeashti caishti)
{ro: căţea}
{fr: chienne}
{en: bitch}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); cãtsaua fitã dzatsi cãtsãlj; s-u angãnãm cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt ma-agonja) di-aoatsi; nearca atsea cãtsauã (nearca atsea multu lai); mira-a mea cãtsauã (multu arauã, lai); cãtsaua tsi s-ayiuseashti, scoati cãtsãlj orghi; pãn nu da coada cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi; lja nveastã di soi sh-cãtsauã di la oi

§ cãtsãl (cã-tsắlŭ) sm cãtsãlj (cã-tsắljĭ) – cãni tinir di anj (njic); cãni njic;
(expr:
1: cãtsãl di alj = unã parti (filii) dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupiritã cu-unã coaji tsi s-curã, ninti ca si s-bagã tu mãcari;
2: cãtsãl pãrjit = cãni cu perlu limtu)
{ro: căţel}
{fr: jeune chien; petit chien}
{en: young dog; small dog}
ex: nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angucitoari: dintsãlj di cheaptini); am un cãtsãl mushat; s-bãnedz ca un cãtsãl orbu; bãgai tu mãcari doi cãtsãlj di alj

§ cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭŭ) sm, sf cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi), cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭ), cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi) – cãtsãl fitat di putsãn chiro; cãtsãl njic; cãtsãlic, cãtsãlac
{ro: căţeluş}
{fr: chien tout jeune; tout petit chien}
{en: very young dog; very small dog}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); yini dupã mini ca cãtsãlush, ca mãnar; cãtsauã loash, cãtsãlush featsi
(expr: arauã muljari loash, arãi njits tsã featsi) ; nã furarã cãtsãlusha (cãtsaua njicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciolj2

ciolj2 (cĭóljĭŭ) sn cioalji/cioalje (cĭŭá-lji) shi ciolji/ciolje (cĭó-lji) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju shi aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: cu cioaljili (pãrtãljli) di pi mini; nu-au stranji, au ciolji (pãrtãlj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dispolj

dispolj (dis-póljĭŭ) (mi) vb I dispuljai (dis-pu-ljĭáĭ), dispuljam (dis-pu-ljĭámŭ), dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljari/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) – ãlj scot (ljau di pi el tuti) stranjili sh-lu-alas gulishan; scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); gulishinedz; (fig: ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva dip; yizmu, ghizmedz)
{ro: despuia; jefui}
{fr: dépouiller; piller, spolier}
{en: strip, skin; plunder, despoil}
ex: mi dispuljai di tuti stranjili; mi dispuljarã (fig: nj-loarã, nj-furarã tut tsi-aveam) furlji; lu-acãtsarã n calea mari shi-l dispuljarã; avutslji dispoalji pri oarfãnj (fig: lã lja a oarfãnjlor tut tsi au); asparsirã lumi multã shi dispuljarã (fig: loarã tut tsi-avea) tuts avutslji

§ dispuljat (dis-pu-ljĭátŭ) adg dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljats (dis-pu-ljĭátsĭ), dispuljati/dispuljate (dis-pu-ljĭá-ti) – tsi-lj s-au scoasã tuti stranjili di-armasi gulishan; gulishinat; (fig:
1: dispuljat = tsi-lj s-ari loatã cu zorea tutã avearea shi bunetsli tsi-avea, yizmat, ghizmat;
2: dispuljat = om tsi nu fatsi doi paradz, om multu arãu, fur, tihilai, andihristu, etc.)
{ro: despuiat; jefuit}
{fr: dépouillé; pillé, spolié}
{en: stripped, skinned; plundered, despoiled}
ex: shidea n casã dispuljat (fãrã stranji, gulishan) cã nu putea s-aravdã cãldura; na treatsi ntrã ushi nã moashi dispuljatã (gulishanã); imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; cum tricui prit hoara-a dispuljatslor (fãrã stranji), si sãrgljirã di-nj li-arãchirã; cãmpul tut dispuljat (gulishan) armasi; dispuljatslji (fig: oaminjlji tsi nu-avea tsiva shi s-featsirã furi) sutsatã ligarã prit pãduri

§ dispulja-ri/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) sf dispuljeri (dis-pu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispoalji cariva i tsiva; gulishinari; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a despuia; de a jefui; despuiere, jaf}
{fr: action de dépouiller; de piller, de spolier; dépouillement}
{en: action of stripping, of skinning; of despoiling, of plundering; despoliation}

§ dispuljiturã (dis-pu-ljí-tu-rã) sf dispuljituri (dis-pu-ljí-turĭ) – om tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, martirã; (fig: dispu-ljiturã = om tsi nu-i bun tri tsiva; om trã cari nu dai doi paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gushi/gushe

gushi/gushe (gú-shi) sf gush (gúshĭ) –
1: partea di nãuntru sh-di nafoarã dit truplu a omlui tsi leagã caplu di cheptu (gura di stumahi shi narea di plimunj); grumadz, gurmadz, gãrgãlan, gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal;
2: partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamã, mamcã, bãrghelã, bãrghelj;
(expr:
1: gushi di yilii = partea ngustã di nsus a shishiljei pri iu s-bagã apa (yinlu, untulemnul, etc.);
2: pãn di gushi = escu mplin, nj-agiundzi, mi sãturai, am multu;
3: ãl ljau (lu-am) pri gushi = (i) lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, etc. (ii) fac s-hibã vãtãmat, l-vatãm;
4: nj-frãngu (nj-arup, nj-ljau) gusha = fug di-aoa, nj-arup (nj-ljau) zverca, nj-ljau pãrtãljli, li cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
5: s-lj-aspindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-livendu;
6: u lo di gushi = u bãshe, u mbrãtsitã;
7: dormu di gushi = doi vruts dormu deadun, unlu tu bratsãli-a alãntui, dormu mbrãtsitats)
{ro: gât, guşă}
{fr: cou; goître, jabot}
{en: neck; goitre, crop}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; fatsa-aroshi, gusha albã, nu-ari cari s-li bashi; furlu-lj tãlje gusha; tsaplu ari cloput di gushi; gusha di botsã; sum grunj adrã gushi (mamcã, bãrghelã) mari; am borgi pãn di gushi
(expr: escu mplin di borgi, am multã borgi); stipsirã, pri gusha-a mea s-hibã
(expr: mini s-hiu atsel tsi-l stuhineadzã, cãbatea s-hibã a mea); l-loai pri gushi; mi loash pri gushi
(expr: nj-adusish mari ghideri, mi stuhinash, mi vãtãmash); vrea s-loam sh-altu suflit pri gushi
(expr: eara s-vãtãmãm ninga un); va mi tradz pri gushi; nu-l lja pri gushi; ai, scoalã, frãndzi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa); sh-arupsi azã gusha; sh-arupsi azã gusha; arupi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa, cã nu voi s-ti ved); shi scoasi gusha
(expr: dusi si-sh facã huzmetea) dupã casã; gioni, si-lj spindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni)

§ gushat (gu-shĭátŭ) adg gushatã (gu-shĭá-tã), gushats (gu-sĭhátsĭ), gushati/gushate (gu-shĭá-ti) – tsi easti cu gusha lungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn