DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãrigurii/pãrigurie

pãrigurii/pãrigurie (pã-ri-gu-rí-i) sf pãrigurii (pã-ri-gu-ríĭ) – zboarãli dultsi tsi-l si dzãc a unui tra sã-lj si isihãseascã durearea tsi u-aducheashti tu trup i tu suflit (cãndu pati tsiva, cãndu easti lãndzit, etc.); zboarãli tsi-lj si dzãcã a unui a curi lj-ari moartã cariva di soea-lj aprucheatã; measã tsi u fatsi soea-a mortului trã oaspits, dzua tsi lu ngroapã
{ro: consolare, condoleanţă}
{fr: consolation, condoléance}
{en: consolation, condolences}
ex: pãrigurii a lãndzitlui pãnã sã-sh da suflitlu; singurã sh-fãtsea pãrigurii; singura-a lui pãrigurii eara mash feata-atsea njica; plãndzea moartea-a pãrintsãlor shi pãrigurii nu-avea; omlu tu slab caftã oaminj sh-pãrigurii; aestã-i aushaticlu a meu, pãriguria-a mea!

§ pãrãgurii/pãrãgurie (pã-rã-gu-rí-i) sf pãrãgurii (pã-rã-gu-ríĭ) – (unã cu pãrigurii)
ex: nu-am pãrãgurii

§ pãrgu-rii/pãrgurie (pãr-gu-rí-i) sf pãrgurii (pãr-gu-ríĭ) – (unã cu pãri-gurii)
ex: lj-feci putsãnã pãrgurii; njershu mini cu pãrguria

§ pãrigursescu (pã-ri-gur-sés-cu) (mi) vb IV pãrigursii (pã-ri-gur-síĭ), pãrigurseam (pã-ri-gur-seámŭ), pãrigursitã (pã-ri-gur-sí-tã), pãrigursiri/pãrigursire (pã-ri-gur-sí-ri) – dzãc zboarã buni di mbunari (di-arãzbunari, di hãidipsiri) a unui tra s-isihãseascã (di durerli shi cripãrli tsi li ari, etc.); mi duc la cariva s-lji spun durearea tsi u-aduchescu deadun cu el cãndu-lj moari soi di-aproapea; pãrgurisescu, pãrgursescu, pãrãgurisescu
{ro: consola; prezenta condoleanţe}
{fr: consoler; présenter des condoléances}
{en: console; offer condolences}
ex: u pãrigursea cum putea shi-lj dzãtsea s-facã inimã shi s-nu plãngã; ti-atsea-lj pãrigursi sh-lã dzãsi, cã nu-i tsiva

§ pãrigursit (pã-ri-gur-sítŭ) adg pãrigursitã (pã-ri-gur-sí-tã), pãrigursits (pã-ri-gur-sítsĭ), pãrigursiti/pãrigursite (pã-ri-gur-sí-ti) – tsi-lj si dzãc zboarã di mbunari cãndu (truplu i) suflitu-lj easti mplin di dureari; pãrgurisit, pãrgursit, pãrãgurisit
{ro: consolat; căruia i s-au prezentat condoleanţe}
{fr: consolé; à qui on a présenté des condoléances}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

balsam

balsam (bál-samŭ) sm fãrã pl – unã lugurii tsi s-aflã tu ritsina shi tu dzama-a ma multor soiuri di arburi shi arburits (di-aradã dit locurili caldi), cari ari unã anjurizmã mushatã sh-arãsitã di narea-a omlui, sh-cari s-bagã multi ori tu alifii shi yitrii trã harea tsi u ari tra s-vindicã arãnj sh-lãngori; balsãm, basan, barsam, valsam;
(expr: balsam (albu, arosh, etc.) = (i) soiuri di alifii shi yitrii (muljituri tsi anjurzescu mushat, ca shpirtul i balsamlu tsi lu au nuntru) cu cari s-vindicã multi ori omlu di arãnj sh-di dureri; (ii) zboarã dultsi, di vreari sh-di pãrigurii spusi a unui tsi easti cu inima grea, tra s-lu apuitueascã shi s-lu isihãseascã di jalea, nvirinarea, etc. tsi u-aducheashti tu suflit)
{ro: balsam}
{fr: baume}
{en: balm, balsam}

§ balsãm (bál-sãmŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: cu balsãm arosh lj-tricurã dzindziili; balsãmlu albu easti bun cãndu ti doari pãntica

§ valsam (vál-samŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)

§ basan (bá-sanŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: basanlu di Venetii

§ barsam (bár-samŭ) sm fãrã pl – unã soi di plantã (earbã) dit cari s-fac yitrii, trã balsamlu tsi lu-ari nuntru
{ro: plantă medicinală}
{fr: plante médicamenteuse}
{en: species of balmy shrub}

§ mbãlsãmedz (mbãl-sã-médzŭ) vb I mbãlsãmai (mbãl-sã-máĭ), mbãlsãmam (mbãl-sã-mámŭ), mbãlsãmatã (mbãl-sã-má-tã), mbãlsãmari/mbãl-sãmare (mbãl-sã-má-ri) – bag yitrii (alifii, mihlemi) pisti-aranã tra s-u vindic; bag yitrii tu truplu-a unui mortu tra s-lu fac s-tsãnã shi s-nu-anjurzeascã ma multu chiro; bãlsãmedz, bãlsãmusescu; (fig: mbãlsãmedz = ljishuredz inima, apuituescu, pãrgursescu)
{ro: îmbălsăma}
{fr: embaumer}
{en: embalm}
ex: cara tu cãdeari sh-frãmsi doi dintsã, lji mbãlsãmã dzindzia (lj-bãgã yitrii pi dzindzii) shi-lj si vindicã; nji mbãlsãmash (fig: nj-ljishurash inima, mi-apuituish) cu-un zbor, pleaga tsi am; cum s-u mbãlsãmedz (fig: s-u-apuituescu), mãrata!

§ mbalsãm (mbál-sãm) vb I mbãlsãmai (mbãl-sã-máĭ), mbãlsãmam (mbãl-sã-mámŭ), mbãlsãmatã (mbãl-sã-má-tã), mbãlsãmari/mbãlsãmare (mbãl-sã-má-ri) – (unã cu mbãlsãmedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn