|
|
parazit
parazit (pa-ra-zítŭ) adg parazitã (pa-ra-zí-tã), parazits (pa-ra-zítsĭ), paraziti/parazite (pa-ra-zí-ti) – yiitati (plantã i pravdã) cari bãnea-dzã pri unã altã yiitati, di la cari lja hrana (seva) sh-pri cari poati s-u lãndzidzascã icã s-lj-aducã znjii
(expr: (om) parazit = (om tsi (nu lucreadzã ma) bãneadzã mash cu paradzlj-a amintats di altu)
{ro: parazit}
{fr: parasite}
{en: parasite}
harami/harame
harami/harame (ha-rá-mi) sf invar, adv – lucru amintat cu nindriptati (cu minciunj, fãrã ca s-aibã ndreptu, fãrã ca s-lu-axizeascã, etc.); pi nindreptu; cu strãmbãtati; s-nu veadã hãiri; s-nu-lj hibã ti bun
{ro: haram}
{fr: acquisition illicite; mal t’en prenne}
{en: thing obtained unlawfully, without merit; have no profit}
ex: di harami (di lucru amintat pi nindreptu) vãr nu s-prucupsi; harami a lor (s-nu veadã hãiri), harami s-lã hibã (s-nu lã hibã ti bun); harami vinji, harami s-dusi; harami u mãc pãnea (nu-axizea s-u mãc, nu lipsea); harami s-lji hibã (s-nu veadã hãiri di) pãnea tsi ari mãcatã la noi
§ hãrami/hãrame (hã-rá-mi) sf invar, adv – (unã cu harami)
ex: cal hãrami
§ hãrãmgi (hã-rãm-gí) adg hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji), hãrãm-geadz (hã-rãm-gĭádzĭ), hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji) – tsi nu lucreadzã sh-bãneadzã mash dit lucrul a altor oaminj; tsi easti timbel shi lji ngreacã s-lucreadzã; tsi sh-cheari chirolu alãgãndalui prit cãljuri fãrã s-facã tsiva
{ro: parazit}
{fr: qui vit aux dépens des autres}
{en: parasite}
§ haramufai (ha-ra-mu-fáĭ) sm haramufaeanj (ha-ra-mu-fá-ĭanjĭ) – om tsi nu para lu-arãseashti (lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; om tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; haileas, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, pierde-vară}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: idler, lazybones}
plantã
plantã (plán-tã) sf planti/plante (plán-ti) – atsea tsi creashti dit loc (ca, bunãoarã, earba, pomlu, lilicea, ayita, etc.) sh-cari ari di-aradã (ma nu totna) unã-arãdãtsinã, un trup, alumãchi, frãndzã, lilici, etc.; curpit;
(expr:
1: plantã dicurativã; plantã urnamintalã = plantã cu unã, icã ma multi pãrtsã mushati (trup, lumãchi, frãndzã, lilici), cari creashti natural icã easti criscutã di om tu grãdinj, tra s-mushutsascã locurli;
2: plantã inferioarã = plantã simplã, aplo, cama di nghios, tsi poati s-aibã clurufilã ma, multili ori, easti fãrã clurufilã;
3: plantã limnoasã = plantã cu lemnu tu-arãdãtsinã, trup sh-alumãchi;
4: plantã irboasã = earbã;
5: plantã liguminoasã; plantã ligumiculã = unã fumealji di planti tsi au pãrtsã buni trã mãcari, di-aradã fructili pãstãlj, tsi creashti agrã pri cãmpu i easti criscutã maxus di om tu grãdinj ca unã zãrzãvati;
6: plantã parazitã = plantã cari s-hrãneashti cu seva (dzama) di la alti planti;
7: plantã anualã – plantã (di-aradã irboasã) cari nu bãneadzã ma multu di-un an;
8: plantã perenã – plantã irboasã cari bãneadzã ma multsã anj;
9: plantã saprofitã = plantã cari s-hrãneashti cu putridzãnj;
10: plantã textilã = plantã dit cari si scot hiri trã tsãseari)
{ro: plantă}
{fr: plante}
{en: plant}
§ plãntu (plắn-tu) vb I plãntai (plãn-táĭ), plãntam (plãn-támŭ), plãntatã (plãn-tá-tã), plãntari/plãntare (plãn-tá-ri) – hig unã plantã njicã cu-arãdãtsinã tu loc (arãsad, tumatã, arburi, pom, etc.) tra s-creascã shi si s-facã mari; fac un lucru (cutsut, par, penurã, etc.) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu-un altu lucru (trup, loc, scãndurã, etc.); hig tsiva tu-un lucru chipitos; mplãntu, hig, nhig, bag; (fig:
1: mi plãntu = mi curdusescu tu-un loc sh-nu mata mi min di-aclo;
2: lj-u plãntu = lj-u-alas fãrã s-lu ntreb, cã va i cã nu va)
{ro: împlânta, înfige, planta}
{fr: planter, enfoncer}
{en: plant, drive (stake, tree into the ground), sink (into the mud, the sea)}
ex: scoasi hãngearlu shi-l plãntã (hipsi) tu cheptul a stihiului; sh-featsi ningã cali nã cãlivã shi deavãrliga plãntã (bãgã s-creascã) ayinji; plãntai (bãgai tu loc ta s-creascã) multsã ponj; l-plãntat (bãgat tu loc) merlu?; plãntã trei meri shi trei prunj tu grãdinã cãtrã bisearicã; agalea-agalea, li plãntã penurli (bãtu, bãgã, ncurfusi) shi s-alinã pri pãlati; mi plãntash (mi dusesh, mi curdusish) la hilj-ta sh-mi-alãsash aclo dauã sãhãts; lãmbãdz di tsearã ea-ts plãntã; lj-plãntã (lj-hipsi) cutsutlu pri dinãpoi al Dona sh-lu-alasã mortu; iu s-plãntã (fig: s-curduseashti), aclo armãni, cu mizia lu scolj