voi2 (vóĭŭ) shi vroi (vróĭŭ) vb II vrui (vrúĭ), vream (vreámŭ), vrutã (vrú-tã), vreari/vreare (vreá-ri) –
1: am loatã apofasea s-fac tsiva; ãnj bag (u-am) tu minti s-fac un lucru; nj-fac nieti;
2: am mirachi, ãnj caftã inima; nj-aruc mirachea (sivdãlu); agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu;
3: am trã dari, am borgi; burgescu, hriusescu, hursescu;
4: nj-cadi s-fac, easti ananghi; prindi, lipsescu, hãrzãescu;
5: cã easti… cã easti; icã… icã; em… em;
(expr:
1: nu nj-u va mintea = nu pot s-pistipsescu;
2: l-voi ca lunjina-a ocljilor; l-voi ca ocljilj din cap = am multã vreari, lu-agãpisescu multu, nu pot s-bãnedz fãrã el;
3: ma tsi u vrei? = tsi hãiri va s-ai, nu-am vãrã hãiri)
{ro: voi; iubi, îndrăgosti; datora; trebui; fie… fie}
{fr: vouloir; désirer, aimer; devoir, avoir des dettes; falloir; soit… soit}
{en: want, wish; desire, love; owe, be in debt; must, ought to; or… or}
ex: u va i nu va (u ari i nu u ari tu mirachi)?; disi nãs mi va (mi ari tu mirachi); ti voi pri tini; voi pãni; vrui s-yin s-ti ved ma nu mi-alãsã ploaea; voi, nu voi, va mi duc; va s-ljai pradz cãts s-vrei (ai orixi); cumnatili nu s-vor, s-mãcã ca cãtsalili; vru sh-nãs (avu sh-nãs mirachea), corbul, s-toarnã-acasã; voi (loai apofasea, nj-bag tu minti; am mirachea) tra s-acats un peashti; vrei (ai mirachea, ts-badz tu minti) s-ti ncrunj cu altã?; cara vrei (ai mirachea, loash apofasea) s-acumpri meari; vrui (aveam loatã apofasea; avui mirachea) nãoarã, vrui dauã-ori; tini nu vrusesh (nu u-avush tu minti); nu vream (nu-nj cãfta inima, nu-aveam mirachi trã) altu tsiva; nu mi vrei (nu mi-aprochi) sh-mini tu cãlivã?; shi sh-vrea multu mã-sa; s-vor (cãdzurã tu vreari) doilji; ma si s-vor (s-cãdzurã tu sivdã, tu vreari); si-nj ti vor (si sh-arucã sivdãlu pri tini) featili tuti; doilji s-nã lom, doilji s-nã vrem (s-nã vilisim); tsãni-ts groslu tsi tsã-l voi (tsi ts-am borgi); cãti liri-lj vreai (ãlj hurseai, lj-aveai trã dari)?; va (nj-lipseashti) un mes s-tsã li mbair; sumarlu-lj va (prindi) umpleari; furlji vor (lipsescu) vãtãmari; calea va (lipseashti) imnari sh-borgea va (lipseashti) plãtiri; va (lipseashti, prindi) s-tsã imnã tihea; vrea (prindea) vãtãmari di shcop; s-u-aflã: va (cã-i) moartã, va (cã-i) yii; va (icã) oarfãn, va (icã) avut
§ vrut1 (vrútŭ) adg vrutã (vrú-tã), vruts (vrútsĭ), vruti/vrute (vrú-ti) –
1: tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti agãchipsit (vilisit) di cariva; agãchipsit, agãpisit, agãpsit, alãghit, alughit, vilisit;
2: dash, dashur, ahar, ahãr, durut, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele
{ro: iubit; drag}
{fr: aimé; cher, cheri}
{en: loved; dear, beloved}
ex: vor s-mi mãritã, vrute (geanlu-a meu); nu-lj yini si s-dispartã di vruta a lui (feata pri cari sh-arcã sivdãlu); mi-alãsã vruta; vruti shi nivruti (vilisiti sh-nivilisiti); tru-unã zãmani pulj nj-earam sh-tru grãdina-a vrutãljei mi primnam; di tuts easti vrut (durut)
§ vreari/vreare (vreá-ri) sf vreri (vrérĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ari loatã unã apofasi, sh-bagã tu minti, icã ari mirachea s-adarã tsiva; mirachi, orixi;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-arucã sivdãlu pri cariva; atsea tsi-aducheashti un trã-atsel cu cari cãdzu tu sivdai; agapi, sivdã, sivdai, vilisiri, agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alughiri, alãghiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ari unã borgi; burgiri, hriusiri, hursiri;
(expr: mor (sh-cher) di vreari trã el; nu-am iu s-lu bag di vreari = l-voi multu di multu, nu pot s-bãnedz fãrã el)
{ro: acţiunea de a voi; de a iubi, de a se îndrăgosti; de a datora; voinţă, învoire, iubire, îndrăgostire; datorie}
{fr: action de vouloir; de désirer, d’aimer; de devoir, d’avoir des dettes; volonté, amour, assentiment, gré}
{en: action of wanting, of wishing; of desiring, of loving; of owing, of being in debt; will, will power, love, desire, consent}
ex: vrearea-a noastrã eara s-armãnem aclo; va-ts dãm cãt va u-ai tu vreari (cãt va s-vrei tini); lu-alãsã dupã vrearea-a lui (dupã cum u vrea el); ca s-nã dats cu vreari bunã; iu-i vreari (agapi, vilisiri), easti sh-Dumnidzã; s-aduc dultsi grai di vreari (agãchipsiri, vilisiri); sh-avea arcatã vrearea (sivdaea) pri un arap; cu vreari, cu nivreari, li spuni; vrearea di la oclji acatsã; sh-arucã tutã vrearea pri nipoatã-sa; tuti lucrili buni s-fac cu uspitsãlji sh-cu vreari; s-dusi cu vrearea-a mea (cu volji, izini di la mini); cu cãtã vreari (mirachi, sivdã) u lo!; cãt avdzã di feata aestã, sh-arcã vrearea
§ vrut2 (vrútŭ) adv – cu vreari
{ro: afectuos, cu dragoste}
{fr: affectueusement, agréable}
{en: affectionately, fondly, lovingly}
ex: mutreashti vrut (cu vreari) la el
§ vreri/vrere (vré-ri) sf vreri (vrérĭ) – (unã cu vreari)
§ nivrut (ni-vrútŭ) adg nivrutã (ni-vrú-tã), nivruts (ni-vrútsĭ), nivruti/nivrute (ni-vrú-ti) – tsi nu easti vrut; tsi nu easti agãchipsit (vilisit) di cariva
{ro: neiubit}
{fr: qui n’est pas aimé}
{en: unloved}
ex: nivrut (tsi nu eara vrut) di tuts
§ nivreari/nivreare (ni-vreá-ri) sf nivreri (ni-vrérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu ari vrearea (mirachea, orixea) icã nu ari loatã apofasea s-facã tsiva i s-lu va pi cariva; dushmãnilji, ihtrilji, niuspitsãlji, cãrezi, amahi, etc.
{ro: acţiunea de a nu voi (iubi); duşmănie}
{fr: action de ne pas vouloir (désirer, aimer); mal gré, inimitié}
{en: action of not wanting (wishing, desiring, loving); animosity, hostility}
ex: picurarlu, cu vreari, cu nivreari (cã vrea i cã nu vrea) lji spuni; di vreari, di nivreari (cã vrea i cã nu vrea)
§ paravoi (pá-ra-vóĭŭ) vb II paravrui (pá-ra-vrúĭ), paravream (pá-ra-vreámŭ), paravrutã (pá-ra-vrú-tã), paravreari/paravreare (pá-ra-vreá-ri) – voi multu di multu (ma multu di cum lipseashti); nj-aruc multu vrearea pri cariva
{ro: vrea prea mult, iubi prea mult}
{fr: vouloir trop; aimer trop}
{en: want too much, love too much}
§ paravrut (pá-ra-vrútŭ) adg paravrutã (pá-ra-vrú-tã), paravruts (pá-ra-vrútsĭ), paravruti/paravrute (pá-ra-vrú-ti) – cari easti multu di multu vrut
{ro: vrut prea mult, iubit prea mult}
{fr: qui est trop voulu; qui est trop aimé}
{en: wanted too much, loved too much}
§ paravreari/paravreare (pá-ra-vreá-ri) sf paravreri (pá-ra-vrérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-parava tsiva
{ro: acţiunea de a vrea prea mult, de a iubi prea mult}
{fr: action de vouloir trop; de aimer trop}
{en: action of wanting too much, of loving too much}
