oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)
{ro: oră, ceas, timp, ocazie, moment, clipă}
{fr: heure, montre, pendule, temps, occasion, instant, moment, pour le moment, clin d’oeil}
{en: hour, watch, clock, time, occasion, instant, moment, for the time being}
ex: suflit nu-am sh-ca yii adilj (angucitoari: oara, hãlatea tsi-aspuni oara, chirolu); njicã-i ca cucoashi sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: oara, hãlatea tsi-aspuni oara, chirolu); tsi oarã s-hibã tora (tsi sãhati, cãt dzãtsi oara di la mãnã)?; mãni, tu optu oara (sãhatea), va s-njardzim; ca trei ori (sãhãts) cali cu cicioarili; cama di unã oarã (ma multu chirolu di-unã sãhati) cu oara (hãlatea tsi-aspuni chirolu); pi stizmã avea unã oarã-aspindzuratã (uruloyi); mutrea-lj oara (sãhatea) din sin; easti oara (60 minuti) di cãndu i ndreaptã; unã oarã (chiro di 60 minuti) cu oara (hãlatea tsi-aspuni oara) feci; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; lj-aflash oara (chirolu, ipuhia), lji scoasish chealea; nviscuts cu stranji noauã sh-cu ori (hãlãts tsi-aspun chirolu) di gushi; lj-yini oara (chirolu, sticlu) tra si-sh moarã; nivinjitã oara (chirolu), nu creapã oala; ma nu treatsi oarã multã (chiro multu); nu-lj dau oarã (chiro); sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã; s-yinã cu oara (nica di-agonja) acasã; cu oarã, agiumsi asudat; dupã oarã putu s-lji spunã; fudzim pãnã avem oarã (cãt avem chiro); nchisi deadoara Tsandzacuchi, oarã (tu chiro di, cãndu fãtsea ninga) noapti; altã oarã (scriat shi altãoarã) nu-aflãm ahtari oarã (ipuhii, arasti); carishti cum u-adusi oara (apuhia, chirolu, tihea); nu-ts da vãr “bunã-ts oarã”; ma, trã oarã (tora, aestu stic, aestã stigmii, tenghi, minutã) nu-i acasã; di oarã tsi (di itia cã, cum, cã) nveasta nj-chirush; ashtipta oarã-di-oarã
(expr: ashtipta s-yinã unãshunã, dit un stic tu altu); lj-aflã oara (sãhatea, sticlu, minuta); di oarã (trã tora hiu ghini); di oarã (trã tora) agiundzi; vinji oara-a oarãljei (tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul); ori, ori va (cãndu-cãndu va), ori, ori nu (cãndu-cãndu nu); ori, ori (di cãndu-cãndu) nj-yini s-plãngu, ori, ori (di cãndu-cãndu) tra s-arãd; ori, ori (di cãndu-cãndu) s-alãchea di mini sh-mi diznjirda; ori, ori (di cãndu-cãndu) chirea; ori, ori (di cãndu-cãndu) lishina; calea oarã nu ari (nu shtii cãt chiro va tsã u caftã calea s-u fats); lu scoasi cu fatsa albã di oara aestã (trã tora, aestã aradã); fudz di oarã slabã tra s-u-ai fatsa albã; di oara-aestã (trã tora, aestã aradã) s-lu ljirtãm; vrui nã oarã (prota datã, hopã), vrui dauã ori (hopi), vrui sh-ahãnti sãrbãtori; prota oarã (aradã) nj-ascãpã, a treia oarã (aradã) lu-acãtsai; sh-io va-ts fac vãrã bunãteatsã, cari s-u-aducã oara
(expr: ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi); dzãnili nu-lj bãgarã oara (nu aduchirã, nu vidzurã, nu pãrãtirsirã); tsi treatsi prit hoarã sh-nu-lj bagã cãnjlji oarã (nu-aduchescu cãnjlji)? (angucitoari: negura); bagã-lj oarã! (ai-tsã ghini cãshtiga, mutrea-l ghini!); oarã bunã (cali bunã, calea-ambar, s-vã si ducã lucrili ambar) gionj!; s-dusi, oarã bunã (calea-ambar), cu Dumnidzã nãinti; iu, oarã bunã? (iu vdzits?, calea-ambar); cã-lj fu oara lai (cã nu-avu dip tihi, di pãtsã nipãtsãtili); iu s-mi duc ahtari oarã? (ahtari chiro urut); ficiorlu sh-vinji tu ori (aeari); aushlu li ca umplu putsãn di fricã, ma troarã sh-vinji tu ori (aeari); nu-i tu ori (nu-i tu bunili; icã, nu-i tu-aeari); cu oara (cu fãrfudz) easti; mirili suntu cu orli (cu fãrfudzli, cu cãpricili); lu-acãtsarã orli (zurleatsa, huliili, uryiili); easti cu oara (s-alãxeashti multu); dupã cum ãlj yin orli (cãpricili)
§ njadzã-oarã (njĭá-dzã-ŭá-rã) adv – cãtã tu oara tsi bati toaca; cãtã tu-amurdzitã
{ro: spre seară}
{fr: vers l’heure quand on dit l’Angelus; vers le soir}
{en: toward evening}
§ uritsã (u-rí-tsã) sf uritsã (u-rí-tsã) – chiro multu shcurtu, cãt s-dai cu peana di oclju; oarã, stic, stih, stigmii, hopã, tenghi, minutã, minut;
(expr: tu uritsa (adv) = diunãoarã, unãshunã, dinãcali, etc.)
{ro: clipă}
{fr: clin d’oeil, instant}
{en: instant, moment}
ex: truplu a luplui tu uritsã
(expr: dinãoarã) si umplu di arãnj; uritsa (sticlu, oara, minuta) cãndu litii di-acasã
§ paraoarã (pá-ra-ŭá-rã) adv – tsi s-fatsi ma amãnat (di cum eara di-aradã si s-facã); dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); multu-amãnat; paraurã, tãrdzãu, amãnat, amnat, tardu, ãntardã, ntardu
{ro: (prea) târziu}
{fr: (trop) tard}
{en: (too) late}
ex: vinji noaptea, paraoarã (amãnat, multu-amãnat)
§ paraurã (pa-rá-u-rã) adv – (unã cu paraoarã)
