strãmbu1 (strắm-bu) adg (shi sm, sf, adv) strãmbã (strắm-bã), strãnghi (strắn-ghi), strãmbi/strãmbe (strắm-bi) – tsi nu easti ndreptu; tsi easti nduplicat, turnat, shutsãt di-unã parti i di altã; tsi s-apleacã, sã ncljinã shi nu sta ndreptu; shutsãt, nduplicat; (ca adv) anapuda;
(expr:
1: (om) strãmbu = (i) (om) anapud, nindreptu; (ii) (om) ncusurat, adunat, gribuit; (iii) (om) tsi shcljoapicã;
2: giurat strãmbu = giurat minciunos;
3: u bag (cãciula) strãmbã = nu mi mealã dip di tsi va si s-facã, nu-am dip ananghi, nu-lj trag gailelu;
4: lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi = mintea-a omlui anapud nu s-alãxeashti lishor, va multu lucru, va s-lji badz multã zori a omlui)
{ro: strâmb}
{fr: tordu, qui n’est pas droit}
{en: not straight, twisted, crooked}
ex: leamnili aesti suntu strãmbi (nu suntu ndreapti) sh-nu suntu buni trã duretsi; caprã cu coarni strãmbi (shutsãti); calea pri cari va imnãm easti strãmbã (shutsãtã); shedz strãmbu shi grea ndreptu; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu (nindriptati); easti un om strãmbu
(expr: anapud, nindreptu); strãnghilj
(expr: nindreptsãlj, tsi nu lj-arãseashti ndriptatea) va s-hibã pidipsits; omlu strãmbu
(expr: anapud) easti ca lemnul strãmbu (tsi nu easti ndreptu, easti shutsãt); fui giudicat cu agiurat strãmbu
(expr: minciunos); nu ti-aspari, bagã-u strãmbã
(expr: s-nu-ai dip ananghi, nu va s-pats tsiva); giudicã strãmbu (ca adv: nindreptu, fãrã s-aibã ndriptati) shi-nj loarã tutã tutiputa; acãtsã sã-lj si ducã strãmbu (ca adv: anapuda); cãlcash strãmbu (anapuda)
§ strãmbu2 (strắm-bu) (mi) vb I strãmbai (strãm-báĭ), strãmbam (strãm-bámŭ), strãmbatã (strãm-bá-tã), strãmbari/strãmbare (strãm-bá-ri) –
1: l-fac un lucru (lu nduplic, l-shuts, etc.) tra s-nu mata hibã ndreptu; min narea (budzãli, caplu) tra s-fac seamni cu fatsa cã tsiva nu mi-arãseashti; nduplic, shuts;
2: nu mi-arãseashti tsiva shi nu voi ta si s-facã; escu contra, cãrshilãtescu, mi ncustedz;
3: alãxescu calea sh-nu mi duc pi-atsea di-aradã; mi abat, pãrmãsescu, pãrmãrãsescu (di cali);
4: lj-fac a unui unã nindriptati;
(expr: strãmbu narea (budzãli) = (i) nu mi-arãseashti tsi ved i tsi avdu, mi cãrteashti; (ii) stau ca pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; fac nãji, shuvãescu, frãngu coasti)
{ro: strâmba, se opune, se abate (de la drum), nedreptăţi}
{fr: tordre, courber, plier; opposer; dévier (chemin); faire du tort}
{en: twist, curb, bend; oppose; bypass (road); wrong}
ex: pomlu si strãmbã (s-apleacã, si nduplicã) di multi poami tsi ari; vearga si strãmbã (si nduplicã); s-nu strãnghi dip calea (s-nu ti abats dip dit cali); cãrvanea s-alinã, strãmbãndalui (alãxindalui, abãtãnda-si, pãrmãsindalui di) calea goalã, chitroasã; armãnlu strãmbã narea
(expr: fatsi mutri, fatsi nãji); u vedz cã strãmbã narea
(expr: cã fatsi mutri, cã shuvãeashti, cã taha nu shtii cum s-facã); tsi strãnghi narea?
(expr: tsi shuvãeshti?, tsi stai di ti mindueshti?, tsi-ashteptsã?); tuts oaspitslji strãmbarã budzãli
(expr: nu lj-arãsirã, lj-cãrtirã atseali tsi vidzurã i avdzãrã); a tsia, ma s-tsã strãmbu (ma s-tsã fac nindriptati); el totna strãmbã (easti contra, cãrshilãtiseashti)
§ strãmbat (strãm-bátŭ) adg strãmbatã (strãm-bá-tã), strãmbats (strãm-bátsĭ), strãmbati/strãmbate (strãm-bá-ti) –
1: tsi easti faptu (nduplicat, shutsãt, etc.) tra s-nu mata hibã ndreptu; nduplicat, shutsãt;
2: (lucru) trã cari cariva easti contra (si ncusteadzã, cãrshilãtiseashti); ncustat, cãrshilãtisit;
3: tsi s-ari abãtutã dit unã cali; abãtut, pãrmãsit, pãrmãrãsit;
4: tsi-lj si featsi unã nindriptati
{ro: strâmbat, opus, abătut, nedreptăţit}
{fr: tordu, courbé, plié; opposé; dévié (chemin); à qui on a fait du tort}
{en: twisted, curbed, bent; opposed; bypassed (road); wronged}
§ strãmbari/strãmbare (strãm-bá-ri) sf strãmbãri (strãm-bắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strãmbã tsiva; nduplicari, shutsãri; ncustari, cãrshilãtisiri; abatiri, pãrmãsiri, pãrmãrãsiri
{ro: acţiunea de a strâmba, de a se opune, de a se abate (de la drum), de a nedreptăţi; strâmbare, opunere, abatere, nedreptăţire}
{fr: action de tordre, de courber, de plier; d’opposer; de dévier (chemin); de faire du tort}
{en: action of twisting, of curbing, of bending; of opposing; of bypassing (road); of wronging}
§ strãmbãturã (strãm-bã-tú-rã) sf strãmbãturi (strãm-bã-túrĭ) – atsea tsi-armãni di s-veadi dupã tsi si strãmbã cariva; strãmbari
{ro: strâmbătură}
{fr: tortuosité, grimace}
{en: crookedness, grimace}
ex: strãmbãturli (strãmbãrli) a ljei tsã fac agunos
§ strãmbãta-ti/strãmbãtate (strãm-bã-tá-ti) sf strãmbãtãts (strãm-bã-tắtsĭ) – strãmbeatic, nindriptati, nidriptati, adichii, apadichii, hilieti
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}
ex: pi strãmbãtati (pi nidreptu); nu u voi strãmbãtatea (nindriptatea); nj-featsi nã strãmbãtati (nindriptati, adichii) mari, ma Dumnidzã cari veadi tuti va s-nj-agiutã sh-a njia
§ strãmbeatic (strãm-beá-tic) sf strãmbeatitsi/strãmbeatitsi (strãm-beá-ti-tsi) – (unã cu strãmbãtati)
§ parastrãmbu1 (pá-ra-strắm-bu) adg (shi adv) parastrãmbã (pá-ra-strắm-bã), parastrãnghi (pá-ra-strắn-ghi), para-strãmbi/parastrãmbe (pá-ra-strắm-bi) – tsi easti multu strãmbu; tsi easti strãmbu ma multu dicãt lipseashti
{ro: prea strâmb; prea sucit}
{fr: trop tordu}
{en: too twisted, too crooked}
§ para-strãmbu2 (pá-ra-strắm-bu) (mi) vb I parastrãmbai (pá-ra-strãm-báĭ), parastrãmbam (pá-ra-strãm-bámŭ), parastrãmbatã (pá-ra-strãm-bá-tã), parastrãmbari/parastrãmbare (pá-ra-strãm-bá-ri) – l-fac un lucru (lu nduplic, l-shuts, etc.) tra s-hibã multu strãmbu (ma strãmbu di cum lipseashti s-hibã)
{ro: strâmba prea mult}
{fr: tordre trop}
{en: twist too much, bend too much}
§ para-strãmbat (pá-ra-strãm-bátŭ) adg parastrãmbatã (pá-ra-strãm-bá-tã), parastrãmbats (pá-ra-strãm-bátsĭ), parastrãmbati/parastrãm-bate (pá-ra-strãm-bá-ti) – tsi s-ari strãmbatã multu
{ro: strâmbat prea mult}
{fr: trop tordu}
{en: twisted too much, bent too much}
§ parastrãmbari/parastrãmbare (pá-ra-strãm-bá-ri) sf para-strãmbãri (pá-ra-strãm-bắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti parastrãmbat
{ro: acţiunea de a strâmba prea mult}
{fr: action de tordre trop}
{en: action of twisting too much, of bending too much}
