ascultu (as-cúl-tu) vb I ascultai (as-cul-táĭ), ascultam (as-cul-támŭ), ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) –
1: stau s-avdu unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); caftu s-bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc; ljau di ureaclji; aplec (nj-bag) ureaclja;
2: fac ashi cum ãnj dzãtsi cariva (nj-caftã, nj-dimãndã, mi pãlãcãrseashti, etc.); mi duc dupã urminilja tsi-nj si da; nu es dit zborlu-a unui; avdu, fac;
(expr: nu-ascultu di tsiva; nu-ascultu di-asparizmã = nu nj-easti fricã di tsiva)
{ro: asculta, se supune}
{fr: écouter; obéir}
{en: listen; obey}
ex: ficiorlu-ascultã (avdi, fatsi) tsi-lj si dzãtsi; noi ascultam dupã bucium; zborlu-nj s-nu-ascultaresh, mi giur cã ti tuchescu; s-nu mi-ascultarits, lãeatsã mari va s-pãtsãts; njiclu lipseashti s-ascultã di-atsel (s-facã tsi-lj dzãtsi atsel) ma marli; tsi-nj dzãsish s-fac, ti-ascultai (feci); cara s-nu-ascultã (s-nu facã tsi-lj cãfta) dimãndãciunea; ascultã ghini (bagã ghini oarã, avdzã ghini); nu voi s-ascultu
(expr: nu nj-easti fricã, nu voi s-avdu, nu voi sã shtiu) di vãrnu; nãsh di-asparizmã nu-ascultã
(expr: nu lã easti fricã); di tsiva nu vor s-ascultã
(expr: nu lã easti fricã di tsiva)
§ ascultat (as-cul-tátŭ) adg ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultats (as-cul-tátsĭ), ascultati/ascultate (as-cul-tá-ti) – tsi ari shidzutã shi ari avdzãtã unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); (boatsi, cãntic, vrondu, etc.) tsi easti avdzãt di cariva; tsi easti avdzãt; (atsel) tsi-lj si fatsi vrearea (dimãndãciunea, etc.); (lucrul) tsi easti faptu dupã cum fu dimãndat; avdzãt, faptu
{ro: ascultat, supus}
{fr: écouté; obéit}
{en: listened; obeyed}
§ ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) sf ascultãri (as-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascultã; avdzãri, fãtseari
{ro: acţiunea de a asculta, de a se supune}
{fr: action d’écouter; d’obéir}
{en: action of listening; action of obeying}
§ ascultãtor (as-cul-tã-tórŭ) adg ascultãtoari/ascultã-toare (as-cul-tã-tŭá-ri), ascultãtori (as-cul-tã-tórĭ), ascultãtoari/as-cultãtoare (as-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi-ascultã tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi fatsi tsi-lj si caftã (tsi-lj si dimãndã, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; tibie
{ro: ascultător, docil, supus}
{fr: obéissant, docile, soumis}
{en: listener, obedient, submissive}
§ neascultat (neas-cul-tátŭ) adg neascultatã (neas-cul-tá-tã), neascultats (neas-cul-tátsĭ), neascultati/neascultate (neas-cul-tá-ti) – tsi nu easti ascultat; (boatsi, cãntic, vrondu, etc.) tsi nu easti avdzãt di cariva; (atsel) tsi nu-lj si fatsi vrearea (dimãndãciunea, etc.); (lucrul) tsi nu easti faptu dupã cum fu dimãndat; neavdzãt, nifaptu
{ro: neascultat}
{fr: qui n’est pas écouté (obéi)}
{en: who is not listened (obeyed)}
ex: easti om neascultat (tsi nu easti ascultat, tsi nu-lj da vãrnu di mãnear, tsi nu da vãr simasii la-atseali tsi dzãtsi
§ neas-cultari/neascultare (neas-cul-tá-ri) sf neascultãri (neas-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu ascultã; neavdzãri, nifãtseari
{ro: acţiunea de a nu asculta, de a nu se supune}
{fr: action de ne pas écouter; de ne pas obéir}
{en: action of not listening; action of not obeying}
§ neascultãtor (neas-cul-tã-tórŭ) adg neascultãtoari/neascultãtoare (neas-cul-tã-tŭá-ri), neascultãtori (neas-cul-tã-tórĭ), neascultãtoari/neascultãtoare (neas-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi nu-ascultã tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi nu fatsi tsi-lj si caftã (tsi-lj si dimãndã, etc.)
{ro: neascultător, nedocil, nesupus}
{fr: qui n’est pas obéissant, n’est pas docile, n’est pas soumis}
{en: who is not a listener; who is not obedient, is not submissive}
§ parascultu (pá-ras-cúl-tu) vb I parascultai (pá-ras-cul-táĭ), parascultam (pá-ras-cul-támŭ), parascultatã (pá-ras-cul-tá-tã), parascultari/parascultare (pá-ras-cul-tá-ri) – ascultu multu; ascultu sh-fac ma multu di tsi-nj dzãtsi cariva s-fac
{ro: asculta prea mult, se supune prea mult}
{fr: écouter trop; se soumettre entièrement, obéir trop}
{en: listen too much; obey too much}
§ parascultat (pá-ras-cul-tátŭ) adg parascultatã (pá-ras-cul-tá-tã), parascultats (pá-ras-cul-tátsĭ), parascultati/parascultate (pá-ras-cul-tá-ti) – cari easti multu-ascultat (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: care este ascultat prea mult, care este supus prea mult}
{fr: qui est trop écouté; trop obéi}
{en: who is listened too much; who is obeyed too much}
§ parascultari/parascultare (pá-ras-cul-tá-ri) sf parascultãri (pá-ras-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parascultã
{ro: acţiunea de a asculta prea mult, de a (se) supune prea mult}
{fr: action d’écouter trop; de se soumettre entièrement, d’obéir trop}
{en: action of listening too much; of obeying too much}
§ parascultãtor (pa-ras-cul-tã-tórŭ) adg parascultãtoari/parascultãtoare (pa-ras-cul-tã-tŭá-ri), parascultãtori (pa-ras-cul-tã-tórĭ), parascultãtoari/ascultãtoare (pa-ras-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi-ascultã multu tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi fatsi tut (ma multu di) tsi-lj si caftã s-facã (tsi-lj si dimãndã, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; multu-ascultãtor
{ro: prea ascultător, prea docil, prea supus}
{fr: trop obéissant, trop docile, trop soumis}
{en: too good a listener, too obedient, too submissive}
