DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mãtricã

mãtricã (mã-trí-cã) sf mãtritsi/mãtritse (mã-trí-tsi) –
1: oai i caprã tsi fitã di putsãn chiro shi da lapti; mãtritsã, muldzarã, muldzarcã;
2: muljari (oai, caprã) tsi hrãneashti (alãpteadzã, tsãtsueashti) njic faptu di-unã altã muljari (oai, caprã); mãturitsã, paramumã, paramanã, alãptãtoari, aplicãtoari
{ro: mănzară, doică, oaie care dă să sugă lapte la un miel fătat de altă oaie}
{fr: brebis laitière; nourrice (femme ou brebis)}
{en: milch (milk giving) sheep; wet-nurse}
ex: tu njilj di oi el ts-spunea di cari mãtricã-i njelu; l-vãtãmarã la mãtritsi (cupia di oi tsi da lapti); aclo el pashti oi mãtritsi; muljerli mãtritsi tsãtsuescu nats xenj

§ mãtritsã (mã-trí-tsã) sf mãtritsã (mã-trí-tsã) – (unã cu mãtricã)

§ mãturitsã (mã-tu-rí-tsã) sf mãturitsi/mãturitse (mã-tu-rí-tsi) shi mãturits (mã-tu-rítsĭ) – (unã cu mãtricã)
ex: nu scoati nica mãturitsili la virdeatsã; nu ari multi mãturits (mãtritsi)

§ mitricã (mi-trí-cã) sf mitritsi/mitritse (mi-trí-tsi) – (unã cu mãtricã)
ex: vidzui ãn hoarã nã muljari mitricã

§ mãtricami/mãtricame (mã-tri-cá-mi) sf mãtricãnj (mã-tri-cắnjĭ) – multimi di oi tsi da lapti shi suntu trã muldzeari
{ro: turmă de oi mulgătoare}
{fr: troupeau de brebis laitières}
{en: herd of milch sheep}
ex: dicara fitarã oili, featsim mãtricãnjli; mãtricãnj (multimi di mãtritsi) sh-curnuti njali vearsã lãpturi la cãsheri

§ mãtricar (mã-tri-cárŭ) sm mãtricari (mã-tri-cárĭ) – picurar di mãtritsi; mitricar
{ro: păstor de oi mulgătoare}
{fr: pâtre de brebis laitières}
{en: shepherd of milch sheep}
ex: mãtricarlji pascu mãtritsili

§ mitricar (mi-tri-cárŭ) sm mitricari (mi-tri-cárĭ) – (unã cu mãtricar)

§ mãtric (mã-trícŭ) vb I mãtricai (mã-tri-cáĭ), mãtricam (mã-tri-cámŭ), mãtricatã (mã-tri-cá-tã), mãtricari/mãtricare (mã-tri-cá-ri) – hrãnescu un njic cu mãcarea tsi-u ciumulescu prota n gurã-a mea; hrãnescu un njic; mitric, ntric, ãntric, nitric, nutric; (fig: mãtric = dau s-mãcã, hrãnescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mumã

mumã (mú-mã) sf mumãnj (mu-mắnjĭ) –
1: numã tsi u da un om a muljariljei tsi lu-ari faptã; mamã, manã, maicã, imã, mã, dadã, dodã, eatã, atã;
2: maea di partea-a tatãlui; (fig:
1: mumã = (i) vrute, dashlu-a meu; (ii) ma mari, cap, cãp, cãpii; (iii) partea dit mesi; chentru; (iv) izvur; (v) thimelj; expr:
2: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari) cari fatsi oauãli dit cari s-amintã alghinjli lucrãtoari; matca, vasilsa-a alghinjlor;
3: di mumã hiu faptu = escu multu gioni;
4: am apã di la mumã = am hãbãri siguri, cã-nj yin di la izvurlu-a lor, di la-atsel tsi li featsi, di-aclo iu s-featsirã; shtiu ghini;
5: bun ca muma; ca un sin di mumã = multu bun;
6: (dau) ti suflitlu-ali mumã = dau shi shtiu cã nu va s-u ljau nãpoi)
{ro: mamă}
{fr: mère}
{en: mother}
ex: cari-i muma tsi ficiori amintã sh-ficiori mãcã? (angucitoari: amarea shi arãurli); trei trec pri punti, unlu u veadi u calcã sh-treatsi, alantu u veadi sh-u treatsi fãr s-u calcã, sh-alantu nu u veadi ne u calcã sh-u treatsi (angucitoari: muma greauã cu ficiorlu mbratsã); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; tu vahtea-atsea bãna mumã-mea (dadã-mea); ficiorlji suntu vruts di mumãnjli (dadãli) a lor; ma curundu hrãneashti nã mumã shapti ficiori, dicãt shapti ficiori nã mumã; fãrã mumã (dadã), ca pulj fãrã cloce; a mumãnjlor s-nu-aspunem; gioclu-aestu sh-ari mumã (fig: unã cãpii, un cap); nu-ts lipseashti cljin, ma ti hãrzãeashti mumã
(expr: ts-lipseashti thimeljlu); sharpili a ficiorlui eara di mumã faptu
(expr: eara multu gioni); pãn la muma-ali (fig: tu mesea-ali) Ivropi; muma di la gurã sh-tsãni trã ficiori

§ paramumã (pá-ra-mú-mã) sf paramumãnj (pá-ra-mu-mắnjĭ) – muljari tsi alãpteadzã la sin, niclu-a unei altã muljari (cã easti moartã, cã nu poati i nu va s-alãpteadzã, etc.); paramanã
{ro: doică}
{fr: nourrice}
{en: (wet)nurse}

§ mamã1 (má-mã) sf mami/mame (má-mi) shi mumãnj (mu-mắnjĭ) – (unã cu mumã)
ex: goada di mamã nu doari; tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrindar nu-lj dzãsi?; cum s-hibã ficiorlji, nu-lj scoati mama di hilj; dupã mama, dupã tata, ficiorlu sh-feata

§ maicã (máĭ-cã) sf maitsi/maitse (máĭ-tsi) – (unã cu mumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn