DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avrapã

avrapã (a-vrá-pã) sf invar – mirachea tsi u ari cariva s-facã tsiva i s-agiungã iuva cãt cama agonja; mirachea (ineryia, minarea apreasã, sãrpitslãchea, chischineatsa, etc.) cu cari cariva nchiseashti un lucru multu durut; agunjii, yii, ayiusealã, cu-rundeatsã; vantsu, zvorizmã, fuzmã, paramazmã
{ro: grabă, iuţeală; avânt}
{fr: hâte, vitesse, rapidité; essor}
{en: haste, speed, swiftness; dash, soaring}
ex: trapsi usha cu avrapã (cu agunjii); alãgã cu avrapã (cu agunjii, agonja)

§ avrapa (a-vrá-pa) adv – tsi s-fatsi cu-avrapã (cu agunjii, cu-ayiusealã, cu curundeatsã)

§ vrapã (vrá-pã) sf fãrã pl – (unã cu avrapã)
ex: vrapa (agunjia, vantsul) tsi avea loatã mulili; mulãrli avea loatã vrapã (zvorizmã), nu puteai s-li tsãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fuzmã

fuzmã (fúz-mã) sf fuzmi/fuzme (fúz-mi) – mirachea (ineryia, minarea apreasã, sãrpitslãchea, chischineatsa, putearea, etc.) cu cari un om poati sã nchiseascã un lucru multu durut; nãintarea tsi u fatsi cariva (i tsiva) cãndu sh-aspuni aestã mirachi; paramazmã, zvorizmã, vantsu, vrapã, vimtu, puteari
{ro: avânt}
{fr: essor; mouvement par lequel on s’élance}
{en: soaring, dash; running start, running jump, etc.}
ex: lja fuzmã (sh-lja vimtu) sh-ansari groapa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

paramazmã

paramazmã (pa-ra-máz-mã) sf pl(?) – mirachea (ineryia, minarea apreasã, sãrpitslãchea, chischineatsa, putearea, etc.) cu cari un om poati sã nchiseascã un lucru multu durut; nãintarea tsi u fatsi cariva (i tsiva) cãndu sh-aspuni aestã mirachi; fuzmã, zvorizmã, vantsu, vrapã, vimtu, puteari
{ro: avânt}
{fr: essor; distance nécessaire pour un effort, pour un saut, etc.}
{en: soaring, dash; running start, running jump, etc.}
ex: Bortek lo paramazmã (sh-lo vimtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vantsu

vantsu (ván-tsu) sn vantsuri (ván-tsurĭ) – mirachea (ineryia, mina-rea apreasã, sãrpitslãchea, chischineatsa, putearea, etc.) cu cari un om poati sã nchiseascã un lucru multu durut; nãintarea tsi u fatsi cariva (i tsiva) cãndu sh-aspuni aestã mirachi; fuzmã, paramazmã, zvorizmã, vrapã, vimtu, puteari
{ro: avânt}
{fr: essor, avance}
{en: soaring, dash, advance}
ex: grãnlu lo vantsu (u lo ninti, lj-criscu tinjia); ninti ca s-ansarã lo mari vantsu (sh-lo multu vimtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vimtu

vimtu (vím-tu) sn vimturi (vím-turĭ) –
1: aerã, air, hãvai, hãvã, erã;
2: minari di-aerã, furtunã;
(expr:
1: ljau vimtu = adilj, ljau anasã; inshii (mi priimnu) nafoarã s-adilj niheamã vimtu (sã-nj treacã oara, cã nu fãtseam tsiva, cã bizdirseam ãn casã, cã fãtsea cãldurã n casã, etc.);
2: nj-ljau (nj-fac, ãlj dau) vimtu = l-fac lucrul cu zvorizmã, paramazmã, fuzmã, vantsu;
3: loai vimtu = arcurai, hivrii;
4: nj-lja caplu (mintea) vimtu = am pirifãnj, am glãrinj tu cap (tu minti);
5: easti loat di vimtu = easti glar, chirut;
6: easti vimtu-avinã (vimtu-adunã) = un tsi nu easti bun trã tsiva, tsi nu fatsi tsiva, etc.;
7: tsi vimtu ti-adutsi pri-aoa? = tsi ti-adutsi aoa la noi?; cum di vinjish pri-aoa; cum tihisish ca s-yinj? etc.;
8: zburãscu cum suflã vimtul = nu zburãscu ndreptu, cum lipseashti sh-cum minduescu, ma zburãscu cum mi-arãseashti, cum u va atsel tsi-ascultã, cum u caftã catastasea;
9: zburãscu tu vimtu = geaba zburãscu, cã nu hiu ascultat;
10: bati vimtu = zburashti naljurea;
11: nu suflã vimtu curat = nu-anjurzeashti ghini, caishti tsi va pãtsãm;
12: vimtul bati shi muntili aurlã = un fatsi lucrul sh-altu s-alavdã cu-aestu lucru;
13: dã-lj vimtu = alasã-l s-fugã, sãlãghea-l;
14: fudzi (ca) vimtu = fudzi multu-agonja;
15: ãlj suflã vimtu tu pungã = nu-ari paradz tu pungã; easti multu oarfãn, ftoh;
16: aruc paradzlji tu vimtu = lj-aspargu paradzlji mash ca s-glindisescu, fãrã s-ved dealihea vãrã hãiri, ti tsiva dip;
17: cu vimtu bãneadzã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti multu slab, cã mãcã dip putsãn)
{ro: aer, climă; vânt}
{fr: air, climat}
{en: air, climate; wind}
ex: tsi-i cãt loclu mari sh-altu-ahãt ma mari, sh-pali trup nu ari (angucitoari: vimtul); cu ocljilj nu s-veadi, cu ureaclja s-avdi (angucitoari: vimtul); muma-a mea sh-a meu tatã, frati-nju zurlu-lj disparti (angucitoari: vimtul); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); s-nu-aladz tu vimtu, s-nu-arãtseshti; vimtu seaminj, furtunã adunj; estan avum vimturi furtunoasi; trãdzea un vimtu mari shi vrea s-neacã unã cãravi; treatsi un vimtu caldu shi-l culcã tu somnu; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã; u-azbuirã vimtul sh-u-adusi n pãduri tu-unã vuloagã mushatã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã!; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu; ca vimtul (agonja ca vimtul) s-hiumuseashti shi-lj lja caplu a frati-sui; bati vimtul tu hãvani (?expr: ?easti oarfãn, ftoh?); laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã, azbuirã, loatã di vimtu (faptã s-azboairã); [bãgats oarã cã aoatsi nu avem expresia: “easti glarã, chirutã”!]; lã deadirã vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zvorizmã

zvorizmã (zvó-riz-mã) sf zvorizmi/zvorizme (zvó-riz-mi) – mira-chea (ineryia, minarea apreasã, sãrpitslãchea, chischineatsa, putearea, etc.) cu cari un om poati sã nchiseascã un lucru multu durut; nãintarea tsi u fatsi cariva (i tsiva) cãndu sh-aspuni aestã mirachi; fuzmã, paramazmã, vantsu, vrapã, vimtu, puteari
{ro: avânt}
{fr: essor; distance nécessaire pour un effort, pour un saut, etc.}
{en: soaring, dash; running start, running jump, etc.}
ex: cum doi birbets lja nã zvorizmã (paramazmã, vantsu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã