lucru (lú-cru) sn lucri/lucre (lú-cri) shi lucruri (lú-crurĭ) –
1: atsea tsi fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea (si sh-analtsã unã casã trã apanghiu, si sh-creascã oili trã lãnã shi lapti, s-dishcljidã unã ducheani trã alishvirishi, etc.); istreti, huzmeti, tehni, zãnati, alishvirishi;
2: atsea tsi s-aflã tu lumi (tu banã i nibanã, tsi s-minã i sta pri loc, etc.), ipothisi;
3: lugurii tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugurii, lugrii; (fig:
1: lucru = nishani, ciudii, etc.; expr:
2: nj-mutrescu lucrul = nu mi-ameastic tu lucrili-a altui; nu-am ananghi;
3: tsi easti lucrul? = tsi s-fatsi, cãtse?;
4: l-bag pi lucru = lu-arughedz; l-fac s-lucreadzã; lj-aflu un lucru;
5: dzuã di lucru = tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã lãlãtoari, dzuã lãvrãtoari)
{ro: lucru, serviciu, ocupaţie, afacere; problemă, chestiune; obiect}
{fr: travail, occupation, affaire; question, chose; objet}
{en: work, occupation, trade, affair; question, problem; thing, object}
ex: am lucru (am tsiva trã fãtseari) n hoarã; avui multu lucru (huzmeti) la-ayinji; altu lucru (huzmeti) nu-au tsi s-facã; lucrul di-adz (atsea tsi ai trã fãtseari adzã), nu-l alasã trã mãni; tsi lucru (istreti, tehni, zãnati) ai (fats), oaspe?; lucru (huzmetea) cu yii, orbu va lu-adari; au multi lucri (huzmets, ipotisi) tr-avinari; ea cum sta lucrul (ipotisea); trã tse lucru (ipotisi) easti zborlu?; lucru xen (lugurii xeanã) nu tsãni cãldurã; chirdui multi lucri; arsirã tuti lucrili; sh-lo lucrili sh-fudzi; ari multi lucri mushati n casã; mash un lucru (ipotisi, icã lugurii) s-nu-agãrsheshti; s-dusi la lucru di dimneatsã; mari lucru (fig: nishani, ciudii) di featã!; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi di tsi-alãsãm nãpoi); mi duc sh-ts-aduc apã di la fãntãnã, ghini ma, shtii tsi easti lucrul?
(expr: shtii tsi s-fatsi? cãtse-nj yini greu s-mi duc?)
§ nilucru (ni-lú-cru) sn fãrã pl – catandisea tu cari s-aflã atsel tsi nu lucreadzã (icã atsel cari caftã lucru ma nu poati s-aflã)
{ro: şomaj, inactivitate}
{fr: chómage, inactivité}
{en: unemployment, inactivity}
§ lucur (lú-curŭ) sn lucuri (lú-curĭ) shi lucãri (lú-cãrĭ) – (unã cu lucru)
ex: mutrea-ts (caftã-ts) lucurlu a tãu
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a meali)
§ lucredz (lu-crédzŭ) vb I lucrai (lu-cráĭ), lucram (lu-crámŭ), lucratã (lu-crá-tã), lucrari/lucrare (lu-crá-ri) – fac un lucru (tra s-nj-amintu bana, sã-nj scot pãnea, s-analtsu-unã casã, etc.)
{ro: lucra}
{fr: travailler}
{en: work}
ex: tutã veara lucredz la calea di her; lucredz loclu; lucredz eu tutã dzua; lucreadzã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lucra (fãtsea emburlichi) cu casili mãri dit xinitii; nu lucrãm (nu fãtsem) tsiva; omlu tsi lucreadzã, nu agiuneadzã
§ lucrat (lu-crátŭ) adg lucratã (lu-crá-tã), lucrats (lu-crátsĭ), lucrati/lucrate (lu-crá-ti) – (omlu) tsi ari faptã un lucru; (lucrul) tsi easti faptu
{ro: lucrat}
{fr: travaillé}
{en: worked}
ex: lemnul lucrat easti mushat
§ lucrari/lucrare (lu-crá-ri) sf lucrãri (lu-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lucreadzã
{ro: acţiunea de a lucra; lucrare, lucru}
{fr: action de travailler; travail}
{en: action of working; work}
ex: trã lucrari, ficiorlu lucra; nãs caplu nã minutã nu-l scoalã di lucrari (di la lucrul tsi-l fatsi); bãnedz cu lucrarea-a loclui; lo nã lucrari mari
§ nilucrat (ni-lu-crátŭ) adg nilucratã (ni-lu-crá-tã), nilucrats (ni-lu-crátsĭ), nilucrati/nilucrate (ni-lu-crá-ti) – tsi nu easti lucrat; (omlu) tsi nu-ari faptã un lucru
{ro: nelucrat}
{fr: qui n’a (n’est) pas travaillé}
{en: who has (that is) not worked}
ex: herlu nilucrat (tsi nu easti lucrat), armãni-arudzinat; agrul eara nilucrat (agrul nu eara lucrat)
§ nilucra-ri/nilucrare (ni-lu-crá-ri) sf nilucrãri (ni-lu-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu lucreadzã
{ro: acţiunea de a nu lucra; nelucrare, inactivitate}
{fr: action de ne pas travailler; inactivité}
{en: action of not working; inactivity}
§ lucrãtor (lu-crã-tórŭ) sm, sf, adg lucrãtoarã (lu-crã-tŭá-rã), lucrãtori (lu-crã-tórĭ), lucrãtoari/lucrãtoare (lu-crã-tŭá-ri) – atsel tsi lu-arãseashti s-lucreadzã; un tsi lucreadzã; atsel tsi sh-amintã bana cu lucrul (ma multu cu mãna, nu cu mintea); lucrãtonj, argat, huzmichear, sirvitor
{ro: lucrător}
{fr: travailleur}
{en: worker}
ex: feata-i bunã sh-lucrãtoarã (tsi u-arãseashti s-lucreadzã)
§ lucrãtonj (lu-crã-tónjĭŭ) sm, sf, adg lucrãtoanji/lucrãtoanje (lu-crã-tŭá-nji), lucrãtonj (lu-crã-tónjĭ), lucrãtoanji/lucrãtoanje (lu-crã-tŭá-nji) – (unã cu lucrãtor)
ex: lucrãtonjlu (atsel tsi lucreadzã) di foami nu moari; featã lucrãtoanji (tsi lucreadzã)
§ paralucredz (pá-ra-lu-crédzŭ) vb I paralucrai (pá-ra-lu-cráĭ), paralucram (pá-ra-lu-crámŭ), paral-ucratã (pá-ra-lu-crá-tã), paralucrari/paralucrare (pá-ra-lu-crá-ri) – lucredz ma multu dicãt u caftã arada; lucredz multu di multu
{ro: lucra prea mult}
{fr: travailler trop}
{en: work too much}
§ para-lucrat (pá-ra-lu-crátŭ) adg paralucratã (pá-ra-lu-crá-tã), para-lucrats (pá-ra-lu-crátsĭ), paralucrati/paralucrate (pá-ra-lu-crá-ti) – tsi easti lucrat ma multu di cum u caftã arada
{ro: lucrat peste măsură}
{fr: travaillé trop}
{en: worked too much}
§ paralucra-ri/paralucrare (pá-ra-lu-crá-ri) sf paralucrãri (pá-ra-lu-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paralucreadzã
{ro: acţiunea de a lucra prea mult; de a lucra peste măsură}
{fr: action de trop travailler}
{en: action of working too much}
§ xenu-lucredz (csé-nu-lu-crédzŭ) (scriat shi xenulucredz) vb I xenu-lucrai (csé-nu-lu-cráĭ), xenu-lucram (csé-nu-lu-crámŭ), xenu-lucratã (csé-nu-lu-crá-tã), xenu-lucrari/xenu-lucrare (csé-nu-lu-crá-ri) – lucredz tu-un lucru xen; lucredz trã un altu (xen)
{ro: face un lucru străin; lucra pentru un străin}
{fr: travailler pour un autre}
{en: work for somebody else}
§ xenu-lucrat (csé-nu-lu-crátŭ) (scriat shi xenulucrat) adg xenu-lucratã (csé-nu-lu-crá-tã), xenu-lucrats (csé-nu-lu-crátsĭ), xenu-lucrati/xenu-lucrate (csé-nu-lu-crá-ti) – lucru faptu trã (di) un altu (xen)
{ro: lucru făcut de (pentru) un străin}
{fr: travaillé pour (par) quelqu’un d’autre}
{en: worked for (by) somebody else}
§ xenu-lucrari/xenu-lucrare (csé-nu-lu-crá-ri) (scriat shi xenulucrari) sf xenu-lucrãri (csé-nu-lu-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lucreadzã trã un altu (xen)
{ro: acţiunea de a face un lucru străin; de a lucra pentru un străin}
{fr: action de travailler pour un autre}
{en: action of working for somebody else}
§ lãlãtoari/lãlãtoare (lã-lã-tŭá-ri) sf, adg (mash fiminin) lãlãtori (lã-lã-tórĭ) – dzuã tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã di lucru; dzuã lucrãtoari; lãvrãtoari;
(expr: sãrbãtorli, lãlãtori, shi lãlãtorli, sãrbãtori = zbor tsi s-dzãtsi ti muljerli cari, cãndu easti s-lucreadzã, eali s-priimnã shi cãndu easti trã priimnari, eali aspun mirachi ti lucru)
{ro: zi de lucru}
{fr: jour ouvrable, non férié}
{en: working day}
ex: easti lãlãtoari (dzuã di lucru) mãni; lãlãtoarea (dzua di lucru) njardzi prit hori, shi sãrbãtoarea yini di sta acasã; nã dzuã lãlãtoari (lãvrãtoari); dzãlili lãlãtori suntu trã oarfãnj; ahtãri stranji nãs nu li purta necã dzuã lãlãtoari, necã dzuã di-aradã
§ lãvrãtoari/lãvrãtoare (lã-vrã-tŭá-ri) sf, adg (mash fiminin) lãvrãtori (lã-vrã-tórĭ) – (unã cu lãlãtoari)
