spel (spélŭ) (mi) vb I spilai (spi-láĭ), spilam (spi-lámŭ), spilatã (spi-lá-tã), spilari/spilare (spi-lá-ri) – fac s-hibã curat un lucru (di-aradã, cu larea-a lui cu apã shi sãpuni); aspel, lau, alau; (fig:
1: spel = lau stranji; limpidzãscu, trec stranjili spilati cu sãpuni prit apã limpidi; expr:
2: li spel (di-aoa) = fug cu dealaga sh-ma s-pot, fãrã s-mi-aducheascã ghini alantã lumi; u-angan cãtsaua; ãnj ljau zverca, ãnj ljau pãltãrli, etc.;
3: mi spel (di-un lucru, di-unã borgi) = ascap (mi lau) di-un lucru, nj-plãtescu unã borgi;
4: spealã-ts gura = lã-ts gura; s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
5: lj-tornu (apã) si s-(a)spealã = lj-versu apã si s-la pri mãnj, pri fatsã, pri trup, etc.;
6: cãtusha si spealã (s-la) = cãtusha sh-lindzi chealea)
{ro: spăla}
{fr: laver}
{en: wash}
ex: mi lai sh-mi spilai; mi spilai (lai) cu apã aratsi; ti spilash (lash)?; ca sã-sh spealã (la) mãnjli; s-li spilãm di-aoa
(expr: s-fudzim di-aoa); s-li-aspealã (s-fugã) di fricã; ma troarã li spilã
(expr: fudzi); li ded prit dauã sãpuni, tora li spel (fig: li limpidzãscu, li trec prit apã curatã); mi spilai (ascãpai, mi vindicai) di heavrã; mi spilai (ascãpai) di borgi
§ spilat (spi-látŭ) adg spilatã (spi-lá-tã), spilats (spi-latsĭ), spilati/spilate (spi-lá-ti) –
1: cari fu faptu s-hibã curat; aspilat, lat, alat;
2: curat, spãstrit, spastru
{ro: spălat, curat}
{fr: lavé, propre}
{en: washed, clean}
§ spilari/spilare (spi-lá-ri) sf spilãri (spi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; aspilari, lari, alari
{ro: acţiunea de a spăla; spălare}
{fr: action de laver}
{en: action of washing}
§ spilãturã (spi-lã-tú-rã) sf spilãturi (spi-lã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; lucrili aspilati; spilari, aspilari, lari, alari
{ro: spălătură}
{fr: lavage}
{en: washing} (fig: spilãturã = ghelã fãrã nustimadã, proastã)
ex: mãcai nã spilãturã (ghelã proastã)
§ spilãtor (spi-lã-tórŭ) sm, sf, adg spilãtoari/spilãtoare (spi-lã-tŭá-ri) shi spilãtureasã (spi-lã-tu-reá-sã), spilãtori (spi-lã-tórĭ), spilãtoari/spilãtoare (spi-lã-tŭá-ri) shi spilãtureasi/spilãturease (spi-lã-tu-reá-si) – (atsel) tsi spealã tsiva
{ro: spălător}
{fr: laveur}
{en: washer}
§ aspel (as-pél) (mi) vb I aspilai (as-pi-láĭ), aspilam (as-pi-lámŭ), aspilatã (as-pi-lá-tã), aspilari/aspilare (as-pi-lá-ri) – (unã cu spel)
ex: ti-aspilash (lash)?; aspealã-ti (lã-ti; shi expr: fudz)!; lj-avea aspilatã
(expr: avea fudzitã) di-acasã; li-aspilã
(expr: fudzi) di noaptea; mãna-aspealã soatsa shi dauãli aspealã fatsa
§ aspilat (as-pi-látŭ) adg aspilatã (as-pi-lá-tã), aspilats (as-pi-latsĭ), aspilati/aspilate (as-pi-lá-ti) – (unã cu spilat)
ex: di plãngu ocljilj aspilats; easti un om aspilat (spastru, curat)
§ aspilari/aspilare (as-pi-lá-ri) sf aspilãri (as-pi-lắrĭ) – (unã cu spilari)
§ shpuljuescu (shpu-ljĭu-ĭés-cu) (mi) vb IV shpuljuii (shpu-ljĭu-iĭ), shpuljueam (shpu-ljĭu-ĭámŭ), shpuljuitã (shpu-ljĭu-i-tã), shpuljuiri/shpuljuire (shpu-ljĭu-i-ri) – (unã cu spel)
ex: ts-u fricã s-nu tsã shpuljueshti prit etã
(expr: s-nu-ascachi, s-nu tsã curi trã totna) amãrtiili a tali
§ shpuljuit (shpu-ljĭu-itŭ) adg shpu-ljuitã (shpu-ljĭu-i-tã), shpuljuits (shpu-ljĭu-itsĭ), shpuljuiti/shpu-ljuite (shpu-ljĭu-i-ti) – (unã cu spilat)
§ shpuljuiri/shpuljuire (shpu-ljĭu-i-ri) sf shpuljuiri (shpu-ljĭu-irĭ) – (unã cu spilari)
§ lau (láŭ) (mi) vb I lai (láĭ), lam (lámŭ), latã (lá-tã), lari/lare (lá-ri) – (unã cu spel)
ex: lai albili la-arãu; mã-sa bãgã s-la (s-aspealã stranjili) n vali; cãndu intrai tu ubor, dada la (aspila) cãmeshli; lã-ti (aspealã-ti) n cap; lã turna sã s-la; Sãmbãta va s-nji lau caplu; cara s-avdã cã ishii dit zborlu-a lui, nu mi la nitsi-amarea; u vidzui cãtusha tsi s-la
(expr: sh-lindzi ghuna); tsã ded tsi ts-aveam ti dari sh-mi lai di borgi; mi lai
(expr: ascãpai) di tini
§ lat1 (látŭ) adg latã (lá-tã), lats (látsĭ), lati/late (lá-ti) – (unã cu spilat)
ex: hiu lat shi spilat
§ lari/lare (lá-ri) sf lãri (lắrĭ) – (unã cu spilari)
ex: caplu di gumar nu va lari (aspilari); cara bitisi di lari, vru sã-sh scoatã cãmeasha tora si sh-u la; mutreashti cãldarea, yilii! nu vrea altã lari
§ nilat (ni-látŭ) adg nilatã (ni-lá-tã), nilats (ni-látsĭ), nilati/nilate (ni-lá-ti) – cari nu easti lat (aspilat); neaspilat, nispilat;
(expr: umtu nilat = umtu nistricurat)
{ro: nespălat}
{fr: qui n’est pas lavé}
{en: unwashed}
ex: umtul easti nilat
(expr: nu easti stricurat); patrudzãts di furi neaspilats, nilats (murdari, lãvosh); di nsus pãnã nghios, casa eara nearnitã, nilatã, niscuturatã; iu suntu doauã cumnati, armãn vasili nilati
§ nilari/nilare (ni-lá-ri) sf nilãri (ni-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-la un lucru; nispilari, neaspilari
{ro: acţiunea de a nu spăla, nespălare}
{fr: action de ne pas laver}
{en: action of not washing}
§ alau (a-láŭ) (mi) vb I alai (a-láĭ), alam (a-lámŭ), alatã (a-lá-tã), alari/alare (a-lá-ri) – (unã cu lau)
§ alat2 (a-látŭ) adg alatã (a-lá-tã), alats (a-látsĭ), alati/alate (a-lá-ti) – (unã cu lat1)
§ alari/alare (a-lá-ri) sf alãri (a-lắrĭ) – (unã cu lari)
§ sprilau (spri-láŭ) (mi) vb I sprilai (spri-láĭ), sprilam (spri-lámŭ), sprilatã (spri-lá-tã), sprilari/sprilare (spri-lá-ri) – lau multu sh-ghini; lau ma multu di cãt lipseashti; para-lau, gãrgãlau
{ro: spăla bine, prea mult}
{fr: trop (bien) laver}
{en: wash too much}
§ sprilat (spri-látŭ) adg sprilatã (spri-lá-tã), sprilats (spri-látsĭ), sprilati/sprilate (spri-lá-ti) – tsi easti aspilat ma multu di cãt lipseashti; para-lat, gãrgãlat
{ro: spălat bine, prea mult}
{fr: trop (bien) lavé}
{en: washed too much}
§ sprila-ri/sprilare (spri-lá-ri) sf sprilãri (spri-lắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sprila tsiva; para-lari, gãrgãlari
{ro: acţiunea de a spăla bine, prea mult}
{fr: action de trop (bien) laver}
{en: action of washing too much}
§ paralau (pá-ra-láŭ) (mi) vb I paralai (pá-ra-láĭ), paralam (pá-ra-lámŭ), paralatã (pá-ra-lá-tã), paralari/paralare (pá-ra-lá-ri) – (unã cu sprilau)
§ paralat (pá-ra-látŭ) adg paralatã (pá-ra-lá-tã), paralats (pá-ra-látsĭ), paralati/paralate (pá-ra-lá-ti) – (unã cu sprilat)
§ paralari/paralare (pá-ra-lá-ri) sf paralãri (pá-ra-lắrĭ) – (unã cu sprilari)
§ gãrgãlau (gãr-gã-láŭ) (mi) vb I gãrgãlai (gãr-gã-láĭ), gãrgãlam (gãr-gã-lámŭ), gãrgãlatã (gãr-gã-lá-tã), gãrgãlari/gãrgãlare (gãr-gã-lá-ri) – (unã cu sprilau)
ex: li lai, lai, li gãrgãlai (paralai, lai multu); lã-lj stranji, gãrgãlã-lj (lã-lj ghini)
§ gãrgãlat (gãr-gã-látŭ) adg gãrgãlatã (gãr-gã-lá-tã), gãrgãlats (gãr-gã-látsĭ), gãrgãlati/gãrgãlate (gãr-gã-lá-ti) – (unã cu sprilat)
ex: stranji lati, gãrgãlati (paralati, lati ghini)
§ gãrgãlari/gãr-gãlare (gãr-gã-lá-ri) sf gãrgãlãri (gãr-gã-lắrĭ) – (unã cu sprilari)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn