DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dinãcali/dinãcale

dinãcali/dinãcale (di-nã-cá-li shi dí-nã-cá-li) adv – (tsi lipseash-ti si s-facã) multu-agonja, tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amã-nari; diunãcali, unãshunã, diunãoarã, dinãoarã, trãoarã, truoarã, parafta, tu loc, ta-unã; cãt s-dai peanili di oclji; pãnã s-ascuchi; cãt s-dzãts unã (dauã, trei); nigrit ninga zborlu, etc.
{ro: deodată, imediat}
{fr: immédiatement, tout à coup, aussitôt}
{en: immediately, at once}
ex: strigã ficiorlu dinãcali (unãshunã); arãzboilu dinãcali (truoarã) stãtu; portsãli sã ncljisirã dinãcali (diunãoarã); si scoalã dinãcali (diunãoarã)

§ diunãcali/diunãcale (dĭu-nã-cá-li shi dĭú-nã-cá-li) adv – (unã cu dinãcali)
ex: cãdzu diunãcali (diunãoarã); [bãgats oarã cã noima-a adverbului “diunãcali” nu easti idyea cu-atsea dit: “nu zburãscu di unã cali tsi nu easti bunã]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parafta

parafta (pá-raf-ta) adv – dip tora; dip dupã niheamã oarã; fãrã amãnari; tora, multu agonja; unãshunã, dinãcali, diunãcali, dinãoarã, diunãoarã, trãoarã, truoarã; nitsi unã nitsi dauã; pãnã s-dzãts unã; pãnã s-ascuchi (va si s-facã lucrul); nigrit ninga zborlu; cãt s-dai peanili di oclji; etc.
{ro: imediat}
{fr: aussitôt, imediatement}
{en: immediately}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

unã

unã (ú-nã) adv invar – prota, cum, di itia cã, isea, insã, dinãcali, dinãoarã, unãshunã, etc.;
(expr:
1: unã cã = cum, di itia cã;
2: unã tsi, unã = itsi, cum, dinãcali tsi;
3: (fatsi, da) unã; unã insã easti = easti idyea soi, easti idyiul lucru;
4: stau pri unã = tut chirolu dzãc idyiul lucru, nu nj-alãxescu mintea;
5: mi duc unã; unã; unã-unã; unã unã; di unã unã = fãrã astãmãtsiri, neacumtinat, nicurmat, dipriunã;
6: him unã (cu cariva) = him deadun, fãtsem sutsatã (cu cariva), minduim unãsoi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca numiralu i prinuma “un/unã” di ma nsus): (i) unãshunã adv = diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, dãnãoarã, parafta; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “unã sh-unã”, zbor, cari ari noima datã ma nsus, atsea di “tuti suntu aleapti, gioani, etc.”, iu “unã” easti prinumã(?)]; (ii) unãoarã (icã, unoarã, nãoarã, iu zborlu easti adverbu) = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “unã oarã” icã “unã-oarã”, iu zborlu ari noima di “unã oarã di chiro” cãndu “unã” easti numiral shi “oarã” easti numã]; (iii) diunãoarã (icã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, dãnãoarã, iu zborlu easti adverbu) = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali, parafta; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “di unã oarã”, “di-unã oarã”, icã “di-unã-oarã” cãndu avem trei zboarã: “di”, “unã” shi “oarã = sãhati” cu noima “di unã oarã, sãhati di chiro”]; (iv) dipriunã = fãrã astãmãtsiri, neacumtinat, nicurmat, tut chirolu, unã-unã; unã unã; di unã unã; vira, etc.; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti ca trei zboarã “di pri unã” icã “di-pri-unã”]; (v) cãtiunãoarã, cãtiunoarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, etc., etc., etc.)
{ro: întâi}
{fr: premièrement, puisque}
{en: first, because}
ex: nu mi duc, unã (prota), cã nu pot; unã cã (prota, cã; cum, di itia cã) aduchea limba-a lor; ma tinir icã ma aush, unã fatsi (easti idyiul lucru); trã tuts, soarili da unã (da unã soi, da idyea soi); unã-nj fatsi (isea nj-easti, easti idyea soi ti mini); suflitili tuti, unã insã (isea) suntu; el nu sta pri unã
(expr: el sh-alãxeashti mintea); Costa, unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) lj-avdzã; unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) feata adusi aloatlu; unã intratã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn