DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shtiu

shtiu (shtíŭ) (mi) vb III shi II shtiui (shti-úĭ), shtiam (shti-ĭámŭ) shi shteam (shteámŭ), shtiutã (shti-ú-tã), shtiri/shtire (shtí-ri) shi shteari/shteare (shteá-ri) – hiu sigur cã atseali tsi am tu minti (tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari spusã, etc.) suntu dealihea (fãrã di altã); pistipsescu multu (dip ca atumtsea cãndu hiu sigur) cã tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari faptã; cunoscu;
(expr:
1: shtiu ca apa (shtiu multu ghini, dip ashi cum curã apa di la-arãu;
2: las s-nu shtibã ndoauã, c-aushashti agonja = ma ghini s-nu shtibã multi, cã multi ghideri va s-aibã tu banã;
3: shtii tini pri iu s-chishi cãtusha? = tini nu shtii tsiva)
{ro: şti, cunoaşte}
{fr: savoir; connaître; tenir compte de}
{en: know, consider}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); l-shtiu (l-cunoscu) ghini; si shteari (s-cunushteari) tini cum nj-s-ari urãtã bana; shtiindalui (cunuscãndalui) cã tutã amãrtia vrea cadã pri mini; lji shtea (lj-cunushtea, lj-zbura) limba; lu shtii (l-cunoshti, lu-aducheshti) tsi om easti?; cara si shtibã (s-lu mealã, s-lj-adunã gailelu) Elimbul di neauã, atumtsea shi eu di tini; shtii multi cã ari nvitsatã nuntru; nu li shtii astãdz; u shtiu tsi va s-tsã dau; cari shtii s-tacã, easti totna amintat

§ shtiut1 (shti-útŭ) adg shtiutã (shti-ú-tã), shtiuts (shti-útsĭ), shtiuti/shtiute (shti-ú-ti) – (lucru) cunuscut cã easti dealihea; (om) tsi easti sigur cã atseali tsi mindu-eashti (veadi, avdi, nveatsã, tsi-lj si spun, etc.) suntu dealihea; cunuscut
{ro: (lucru) ştiut or cunoscut}
{fr: su; connu}
{en: known}
ex: la locuri shtiuti (cunuscuti)

§ shtiri1/shtire (shtí-ri) sf shtiri (shtírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shtii tsiva; shteari, cunushteari
{ro: acţiunea de a şti, de a cunoaşte; cunoaştere}
{fr: action de savoir; de connaître; de tenir compte de}
{en: action of knowing, of considering}
ex: avea shtiri (cunushteari) di carti; cu giuneatsa-a lui, cu shtirea-a lui, lu-adusi sh-cucotlu; feata nu chiru ashitsi fãrã shtirea-a pãrintsãlor; fãrã shtirea shi vrearea-a lui, lu-adusirã cicioarli ndreptu n casã

§ shteari/shteare (shteá-ri) sf shteri (shtérĭ) – (unã cu shtiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn