DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlãpodi/cãlãpode

cãlãpodi/cãlãpode (cã-lã-pó-di) sf cãlãpodz (cã-lã-pódzĭ) –
1: hãlati di lemnu (metal, carti, etc.) tsi ari forma-a unui lucru (pãputsã, fesi, stranj, etc.), tsi n-agiutã (cu aestã formã) s-lu fãtsem lucrul; calupodi, cãlipodã, cãlupi; (fig:
1: cãlãpodi = (i) atsea tsi sh-u bagã omlu tu cicior tra s-poatã s-imnã pri uscat (prit ploai, lãschi sh-neauã); podimã, pãputsã, curdelji, etc.; (ii) urnechea tsi easti loatã ca unã paradigmã di cum lipseashti s-aspunã un lucru; pãrãstisirea pri-unã scarã (di multi ori multu) ma njicã a unui lucru (casã, pampori, stranj, etc.); iurnecã, iurnechi, mostrã, paradigmã)
{ro: calup, tipar (de fes, de pantofi, de rochie, etc.)}
{fr: forme ou moule (de cordonnier, de chapelier, etc.)}
{en: form or mould (of shoes, hats, etc.)}

§ calupodi/calupode (ca-lu-pó-di) sf calupoadi/calupoade (ca-lu-pŭá-di) – (unã cu cãlãpodi)

§ cãlipodã (cã-li-pó-dã) sf cãlipoadi/cãlipoade (cã-li-pŭá-di) – (unã cu cãlãpodi)

§ cãlupi1/cãlupe (cã-lú-pi) sf cãluchi (cã-lúchĭ) – (unã cu cãlãpodi)
(expr:
1: lj-trag (lj-mãc, lj-bag) cãlupea = lu-arãd cu minciunj sh-cu culãchipsiri; lu-aplãnip-sescu, lu ncaltsu, lj-bag sãmarlu (cuvata, shaua, pirde la oclji, etc.), lj-trec tastrul di gushi, etc.;
2: (un lucru) nu-ari cãlupi bunã = (un lucru) nu-avu cu tsi si s-facã ghini, s-easã bun, mushat, etc.)
ex: ai cãlupi (cãlãpodi) di curdelji?; voi s-bag fesea tu cãlupi (cãlãpodi); u mãcã cãlupea
(expr: lu-arãsi); lj-trapsi cãlupea
(expr: lu-arãsi)

§ cãlãpi1/cãlãpe (cã-lắ-pi) sf cãlãchi (cã-lắchĭ) – (unã cu cãlupi1)
ex: ded fesea tu cãlãpi (bãgai fesea tu cãlãpodi); bagã-nj pãputsãli tu cãlãpi (cãlãpodi); nu easi mushatã, cã nu-ari cãlãpi bunã
(expr: nu-avu cu tsi si s-facã bunã); nj-trapsi nã cãlãpi
(expr: mi-arãsi) di-nj chirui casa

§ cãlupci1 (cã-lup-cí) sm cãlupceadz (cã-lup-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cãlãpodz (cãluchi) trã fesuri, pãputsã, etc.
{ro: omul care face calupuri, tipare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cishiti/cishite

cishiti/cishite (ci-shí-ti) sf cishits (ci-shítsĭ) –
1: lucru (dit unã aradã di lucri di idyea soi) tsi easti aspus la lumi tra sã-lj si veadã hãrli (ca unã paradigmã di hãrli tsi li au tuti lucrili dit aradã); mostrã, paradigmã, iurnecã, urnechi;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã
{ro: mostră; fel, soi}
{fr: échantillon; sorte, espèce}
{en: sample; sort, kind}
ex: avea cishiti (tuti soili) di prãmãtii tu ducheanea-lj; aestã easti altã cishiti (soi); unã altã cishiti (soi) di bãsmã ishi; tini eshti altã cishiti (soi di om)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ibreti/ibrete

ibreti/ibrete (i-bré-ti) sf ibrets (i-brétsĭ) –
1: atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; pãvrii, lãhtarã, ceash, fricã, asparyiu, asparizmã, frixi, trom, trumarã, cutrom;
2: paradigmã (exemplu) di pãvria tsi poati s-u aducheascã tu suflit cariva, cãndu easti fuvirsit cu moartea (vãsãnipsiri, munduiri, pidimadz, schingiuri, etc.), di oaminj multu arãi
{ro: exemplu de teroare}
{fr: exemple (concernant la terreur); terreur}
{en: example of terror}
ex: s-da ibreti (pãvrii, ceash; exemplu di pãvrii) la dunjauã, s-nu lja sh-altsã calea-a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

iurnecã

iurnecã (ĭur-né-cã) sf iurnets (ĭur-nétsĭ) –
1: lucru tsi easti loat (dat) ca unã paradigmã di cum lipseashti s-aspunã (i cum aspun) alti lucru di idyea soi (i fumealji); pãrãstisirea pri-unã scarã (di multi ori multu) ma njicã a unui lucru (casã, pampori, stranj, etc.); iurnechi, urnechi, mostrã, cishiti, paradigmã;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã
{ro: model, exemplu, mostră}
{fr: exemple, modèle, espèce}
{en: example, model}
ex: sh-di nãsã loats iurnecã (paradigmã); s-njardzim la mirmintsã, s-videm soea-a noastrã shi iurneca-a noastrã (turlia-a noastrã di oaminj) putridzãtã shi oasili-a noastri muhlidzãti

§ iurnechi/iurneche (ĭur-né-chi) sf iurnechi(?) (ĭur-néchĭ) – (unã cu iurnecã)

§ urnechi/urneche (ur-né-chi) sf urnechi(?) (ur-néchĭ) – (unã cu iurnecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mostrã

mostrã (mós-trã) sf mostri/mostre (mós-tri) –
1: lucru (dit unã aradã di lucri di idyea soi) tsi easti aspus la lumi tra sã-lj si veadã hãrli (ca unã paradigmã di hãrli tsi li au tuti lucrili dit aradã); cishiti, paradigmã, iurnecã, urnechi;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã; (l-tsãn ti mostrã = l-tsãn mash ashi, cã nu-am ananghi di el, “tra s-lu-am, s-lu-aspun, si s-veadã, etc.”; l-tsãn trã oauã-aroshi)
{ro: mostră}
{fr: échantillon, petit fichu}
{en: sample}
ex: nj-adusi mostri di bãsmã ca s-nji fac unã fustani; pi mostra (urnechea) aestã-nj cruii fustanea; nu mi-ariseashti mostra (iurneca); trã mostrã (ca paradigmã, tra s-aspunã soea)!; mi tsãni trã mostrã
(expr: nu shtiu trã tsi mi tsãni, cã nu-ari-ananghi di mini) shi trã oauã aroshi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

paradigmã

paradigmã (pa-rá-dig-mã) sf paradigmati/paradigmate (pa-ra-díg-ma-ti) – lucru (dit unã aradã di lucri di idyea soi) tsi easti aspus la lumi tra sã-lj si veadã hãrli (ca unã urnechi di hãrli tsi li au tuti lucrili dit ahtari aradã); pãrãstisirea pri-unã scarã (di multi ori multu) ma njicã a unui lucru (casã, pampori, stranj, etc.); exemplu, urnechi, iurnecã, mostrã, cishiti
{ro: exemplu, model}
{fr: exemple, modèle}
{en: example, model}
ex: lj-deadi sh-multi paradigmi (exempli, urnechi) ca s-lji umplã mintea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

soi/soe

soi/soe (só-i) sf soi (sóĭ) shi soiuri (só-ĭurĭ) –
1: turlii, luyii, sorti, sortã; cishiti, mostrã, iurnecã, urnechi, paradigmã;
2: ratsã, dãmarã; arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, bimã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã;
3: oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, fisi;
(expr:
1: avem soi-soi (di lucri) = avem multi soiuri (di lucri); avem (lucri) di tuti soiurli;
2: escu di soi = escu suilãtcu, di fumealji bunã, di dãmarã bunã)
{ro: fel, soi; origine; rudenie}
{fr: sorte, espèce; naissance, origin; parents, proches, parage}
{en: sort, kind; race, origin; relatives, (line of) descendants}
ex: am multi soiuri (turlii) di lilici; pulj di tuti soili (turliili); cãntã cãntits soi di soi (turlii-turlii); measa s-ashtirnea cu soi-soi
(expr: multi soiuri, turlii) di mãcãri; u-adusi tu-unã grãdinã cu soi-soi di lãludz; multi ori suntu tu lumi nã soi (unã luyii); nu shtii tsi soi (tsi turlii) di om linãvos easti; nu featsi altã soi (turlii); sh-ari soi (fumealji); si ntribari soea-a mea; hiu soi cu nãs; vidzu sh-amirãlu cã nu s-fatsi altã soi; nu ti ntreb, vitsine, tsi soi di lucru easti aestu?; ficior di prit cãljuri, vai dzãts, nã soi di cupilci; vidzãndalui cu tsi soi di om avea s-facã; easti cal di soi
(expr: di dãmarã, ratsã, arãdãtsinã bunã); nã lom dupã aveari di n-asparsim soea
(expr: ratsa, dãmara bunã tsi u-aveam); soea tutã sh-lu jilirã; intrã tu soi
(expr: tu ratsã, dãmarã bunã); cãtusha tsi-i cãtushi, sh-nãsã di soi (di dãmarã bunã) lipseashti s-hibã; mi ljirtai cu pãrintsã, cu soi (oaminj dit idyea fumealji), cu oaspits; ti-aspun la muljarea-a-ta, di tsi palju-soi (palju-fumealji) hii; va lji ntreabã pãrintsãlj shi soea-lj (fumealja-lj); hiljlu di-amirã s-isusi, cacum lj-eara arada shi soea; nãs mutrea omlu, nu soea (fumealja,dãmara) a omlui; njilj di tiniri, unu sh-un, gionj aleptsã, di soi mari (di fumealji bunã); s-u-avinj soea pãn tu noauãli brãni; soea la soi va s-arucã; soea la soi s-dutsi; sh-arnisi tutã soea

§ suilãtcu (suĭ-lắt-cu) adg suilãtcã (suĭ-lắt-cã), suilãttsi (suĭ-lắt-tsi), suilãttsi/suilãttse (suĭ-lắt-tsi) – tsi easti di bunã soi (dãmarã, arãzgã, ratsã, simintsã, arãdãtsinã, etc.); dãmãrlãtcu
{ro: de rasă (bună)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umblisescu

umblisescu (um-bli-sés-cu) (mi) vb IV umblisii (um-bli-síĭ), umbliseam (um-bli-seámŭ), umblisitã (um-bli-sí-tã), umblisi-ri/umblisire (um-bli-sí-ri) – ljau urnechi (paradigmã) di la cariva i di la un lucru
{ro: modela}
{fr: modeler}
{en: model}

§ umblisit (um-bli-sítŭ) adg umblisitã (um-bli-sí-tã), umblisits (um-bli-sítsĭ), umblisiti/umblisite (um-bli-sí-ti) – tsi ari loatã iurnecã (paradigmã) di la cariva; tsi easti loat ca iurnecã (paradigmã) di cariva
{ro: modelat}
{fr: modelé}
{en: modeled}

§ umblisiri/umblisire (um-bli-sí-ri) sf umblisiri (um-bli-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-umbliseashti
{ro: acţiunea de a modela}
{fr: action de modeler}
{en: action of modeling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã