DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

par2

par2 (párú) sm pari (párĭ) – cumatã lungã sh-nu para groasã di lemnu (di-aradã nturyisitã la un capit) tsi s-hidzi tu loc tra s-hibã andoapir trã un lucru (ca parti dit un gardu, etc.); pãluc, pãric;
(expr: sta ca parlu = om tsi sta shi nu fatsi tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
2: bag par = bag timelj;
3: un par nu bats = nu fats tsiva;
4: l-plãntedz parlu = u tsãn pi unã (cã am caplu gros); u tsãn pi-a mea sh-nu voi s-ascultu di altsã; u leg tu greaua ca gumarlu pri punti, etc.;
5: ts-aspun (ti ljau cu) parlu = ti-agunescu;
6: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
7: tsã cruescu (dau) cu parlu; agiundzem la par = ti bat; agiundzem s-nã anciupãm, s-nã bãtem;
8: Dum-ljartã harlu tsi lo parlu = s-hibã ljirtatã moartea tsi lo parlu cu cari puteam s-ljau un shcop, zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva altu u pati tu loclu-a nostru)
{ro: par}
{fr: pieu}
{en: stake, picket}
ex: plãntã pari tu gãrdinã; sculai pergura pi pari; gaea sta pi par; shidea ca un par
(expr: fãrã s-minã, fãrã s-facã tsiva); l-cruirã, l-cruirã cu parlu
(expr: lu-agudirã, l-bãturã cu parlu), pãnã-l vãtãmarã; un par nu bãtush
(expr: nu featsish tsiva) tu casa-aestã; bãgã par
(expr: bãgã thimelj); l-plãntã parlu,
(expr: u tsãnu pi-a lui) ca gumarlu pri punti; sã ncãcearã prota sh-deapoea agiumsirã la par
(expr: s-anciuparã)

§ pãluc (pã-lúcŭ) sm pãluts (pã-lútsĭ) – (unã cu par)

§ pãric (pã-rícŭ) sm pãrits (pã-rítsĭ) – par njic
{ro: par mic}
{fr: petit pieu}
{en: small stake, small picket}

§ parpalangu (par-pá-lan-gu) sm parpalandzã (par-pá-lan-dzã) – par lungu
{ro: par lung}
{fr: piquet; pieu; long pieu}
{en: long stake, long picket}

§ pirli/pirle (pír-li) sm pl(?) – par njic tu-un agioc di ficiurits
{ro: ţăruş (într-un joc de copii)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ambuir

ambuir (am-bú-irŭ) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
{ro: împunge cu coarnele}
{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca

§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ) adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
{ro: împuns cu coarnele}
{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
{en: gored, stabed (with horns)}

§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
{en: action of goring, of stabbing (with horns)}

§ mbuir (mbú-irŭ) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)

§ mbuirat (mbu-i-rátŭ) adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

§ ampar2 (am-párŭ) vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: fudz cã ti amparã (ambuirã) buvulitsa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndrupãscu

ndrupãscu (ndru-pắs-cu) (mi) vb IV ndrupãi (ndru-pắĭ), ndrupam (ndru-pámŭ), ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) – tra s-nu cadã un lucru, l-fac si s-areadzimã di-un altu lucru (andoapir, stur, durec, etc.); ndoapir, ndoapãr, ndoapur, andoapir, andoapãr, ãndoapir, ãndoapãr, acumsescu, acumbusescu
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer, soutenir}
{en: support, sustain}
ex: si ndrupã di un bucium; si ndrupã putsãn di nãs; andrupa-ti di fag; ndrupãts-vã di noi; vrem si ndrupãm gardul

§ ndrupãt (ndru-pắtŭ) adg ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãts (ndru-pắtsĭ), ndrupã-ti/ndrupãte (ndru-pắ-ti) – tsi s-areadzimã (si ndrupashti) di tsiva; ndupirat, ndupãrat, ndupurat, andupirat, andupãrat, ãndupirat, ãndupãrat, acumsit, acumbusit
{ro: rezemat}
{fr: appuyé, soutenu}
{en: supported, sustained}

§ ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) sf ndrupãri (ndru-pắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-areadzimã; ndupirari, ndupãrari, ndupurari, andupirari, andupãrari, ãndupirari, ãndupã-rari, acumsiri, acumbusiri
{ro: acţiunea de a rezema, de a propti; rezemare, proptire}
{fr: action de s’appuyer, de soutenir}
{en: action of supporting, of sustaining}

§ andrupãscu (an-dru-pắs-cu) (mi) vb IV andrupãi (an-dru-pắĭ), andrupam (an-dru-pámŭ), andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)
ex: mi-andrupãi di nãs

§ andrupãt (an-dru-pắtŭ) adg andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãts (an-dru-pắtsĭ), andrupãti/andrupãte (an-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

§ andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) sf andrupãri (an-dru-pắrĭ) – (unã cu ndrupãri)

§ ãndrupãscu (ãn-dru-pắs-cu) (mi) vb IV ãndrupãi (ãn-dru-pắĭ), ãndrupam (ãn-dru-pámŭ), ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãri/ãndrupãre (ãn-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)

§ ãndrupãt (ãn-dru-pắtŭ) adg ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãts (ãn-dru-pắtsĭ), ãndrupãti/ãndrupãte (ãn-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn