{en: of shoe-maker}
ex: hãlãtsli pantufãreshti (di cari ari ananghi pantufarlu) nu suntu scumpi

§ pandoflã (pan-dóf-lã) sf pandofli/pandofle (pan-dóf-li) – atseali (soi di pãputsã) tsi poartã omlu tu cicior tra s-imnã prit cãljuri; curdelji lishoari tsi s-poartã nafoarã di casã; curdelji, pãputsã, cundurã; unã soi di curdelji fãrã tãcunj tsi s-poartã mash ãn casã; mestrã, mesti, pãtichi
{ro: pantof; papuc}
{fr: soulier; mule, pantoufle}
{en: shoe, slipper; house slipper}
ex: cu pandoflili tu cicior alãga n cali

{fr: celui qui fait ou vend des moules; repasseur}
{en: maker or seller of forms or moulds}

§ cãlãpci1 (cã-lãp-cí) sm cãlãpceadz (cã-lãp-cĭádzĭ) – (unã cu cãlupci1)

§ discãlãpedz (dis-cã-lã-pédzŭ) (mi) vb I discãlãpai (dis-cã-lã-páĭ), discãlãpam (dis-cã-lã-pámŭ), discãlãpatã (dis-cã-lã-pá-tã), discãlãpari/discãlãpare (dis-cã-lã-pá-ri) – scot un lucru dit cãlãpodea tu cari s-aflã; es dit (cher, alãxescu) forma tsi u am
{ro: scoate (ieşi) din calapod; (se) deforma}
{fr: sortir de sa moule; deformer}
{en: get out of one’s mould; put out of shape}
ex: discãlãpã (scoasi dit cãlãpodi) curdeljili; nji sã discãlãpi fesea (nji s-alãxi forma-a fesiljei)

§ discãlãpat (dis-cã-lã-pátŭ) adg discãlãpatã (dis-cã-lã-pá-tã), discãlãpats (dis-cã-lã-pátsĭ), discãlãpati/discãlãpate (dis-cã-lã-pá-ti) – tsi ari ishitã (s-ari scoasã) dit cãlãpodi; tsi sh-ari alãxitã forma (ari loatã altã formã)
{ro: scos (ieşit) din calapod; deformat}
{fr: sorti de sa moule; deformé}
{en: out of one’s mould; out of shape}

§ discãlãpari/discãlãpare (dis-cã-lã-pá-ri) sf discãlãpãri (dis-cã-lã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati un lucru dit cãlãpodi (cãndu tsiva s-discãlãpeadzã)
{ro: acţiunea de a scoate (ieşi) din calapod; de a deforma}
{fr: action de sortir de sa moule; de deformer}
{en: action of getting out of one’s mould; of putting out of shape}

{ro: desface carâmbul (căputa) de talpa ciorapului (pantofului)}
{fr: séparer la semelle de l’empeigne (d’une chaussure, d’un bas)}
{en: separate the sole from the vamp}

§ discãputat (dis-cã-pu-tátŭ) adg discãputatã (dis-cã-pu-tá-tã), discãputats (dis-cã-pu-tátsĭ), discãputati/discãputate (dis-cã-pu-tá-ti) – (pãtunã) tsi easti disfaptã di cãputã
{ro: (carâmb) desfăcut de talpa ciorapului (pantofului)}
{fr: (l’empeigne) séparé de la semelle (d’une chaussure, d’un bas)}
{en: (sole) separated from the vamp}

§ discãputari/discãputare (dis-cã-pu-tá-ri) sf discãputãri (dis-cã-pu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discãputeadzã unã pãrpodi (pãputsã)
{ro: acţiunea de a desface căputa de talpa ciorapului (pantofului)}
{fr: action de séparer la semelle de l’empeigne (d’une chaussure, d’un bas)}
{en: action of separating the sole from the vamp}

6: gortsã (cucoashi) misurati = isãchili suntu buni, curati)
{ro: măsura, număra}
{fr: mesurer, compter}
{en: measure, count}
ex: si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; misurã ghini veshturli; pãnã s-misuri (numiri) tsintsi
(expr: unãshunã); misurã turtsãlj trei ori; dzatsi vai dau, unã vai misuri; ai s-nã misurãm putearli; cu nãs va ti misuri?; doilji aghri ma s-misurã
(expr: s-mutrescu, s-misurã cu ocljilj, tra s-aducheascã cãt lj-u poati catiun); nu mi misur cu nãsh
(expr: nu mi-acats cu nãsh); cu mini va-ts misuri boea?

§ misor (mi-sórŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/misurare (mi-su-rá-ri) – (unã cu misur1)
ex: misoarã-lj dzatsi cots di aligeai; cara s-misurarã tuts puljlji, s-aflã cã un lipseashti

§ misurat (mi-su-rátŭ) adg misuratã (mi-su-rá-tã), misurats (mi-su-rátsĭ), misura-ti/misurate (mi-su-rá-ti) – tsi-lj s-ari loatã misura i numirlu; anumirat, numirat
{ro: măsurat, numărat}
{fr: mesuré, compté}
{en: measured, counted}
ex: luplu mãcã sh-di oili misurati

§ misurari/misurare (mi-su-rá-ri) sf misurãri (mi-su-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-misurã un lucru; loari di metru; anumirari, numirari
{ro: acţiunea de a măsura, de a număra; măsurare, numărare}
{fr: action de mesurer, de compter}
{en: action of measuring, action of counting}
ex: talji fãrã misurari (fãrã s-numirã cãts talji)

§ nimisurat (ni-mi-su-rátŭ) adg nimisuratã (ni-mi-su-rá-tã), nimisurats (ni-mi-su-rátsĭ), nimisurati/nimisurate (ni-mi-su-rá-ti) – tsi nu easti misurat; tsi nu-lj s-ari loatã misura i numirlu; (fig: nimisurats = tsi suntu multsã, ahãntu multsã misurarea-a lor easti greauã)
{ro: nemăsurat, nenumărat}
{fr: non mesuré, non dénombré}
{en: unmeasured, uncounted}
ex: turmi di oi nimisurati (fig: tsi nu furã misurati, di multi tsi eara)

§ nimi-surari/nimisurare (ni-mi-su-rá-ri) sf nimisurãri (ni-mi-su-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-misurã un lucru; niloari di metru
{ro: acţiunea de a nu măsura, de a nu număra; nemăsurare, nenumărare}
{fr: action de ne pas mesurer, de ne pas compter}
{en: action of not measuring, action of not counting}