DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlãpodi/cãlãpode

cãlãpodi/cãlãpode (cã-lã-pó-di) sf cãlãpodz (cã-lã-pódzĭ) –
1: hãlati di lemnu (metal, carti, etc.) tsi ari forma-a unui lucru (pãputsã, fesi, stranj, etc.), tsi n-agiutã (cu aestã formã) s-lu fãtsem lucrul; calupodi, cãlipodã, cãlupi; (fig:
1: cãlãpodi = (i) atsea tsi sh-u bagã omlu tu cicior tra s-poatã s-imnã pri uscat (prit ploai, lãschi sh-neauã); podimã, pãputsã, curdelji, etc.; (ii) urnechea tsi easti loatã ca unã paradigmã di cum lipseashti s-aspunã un lucru; pãrãstisirea pri-unã scarã (di multi ori multu) ma njicã a unui lucru (casã, pampori, stranj, etc.); iurnecã, iurnechi, mostrã, paradigmã)
{ro: calup, tipar (de fes, de pantofi, de rochie, etc.)}
{fr: forme ou moule (de cordonnier, de chapelier, etc.)}
{en: form or mould (of shoes, hats, etc.)}

§ calupodi/calupode (ca-lu-pó-di) sf calupoadi/calupoade (ca-lu-pŭá-di) – (unã cu cãlãpodi)

§ cãlipodã (cã-li-pó-dã) sf cãlipoadi/cãlipoade (cã-li-pŭá-di) – (unã cu cãlãpodi)

§ cãlupi1/cãlupe (cã-lú-pi) sf cãluchi (cã-lúchĭ) – (unã cu cãlãpodi)
(expr:
1: lj-trag (lj-mãc, lj-bag) cãlupea = lu-arãd cu minciunj sh-cu culãchipsiri; lu-aplãnip-sescu, lu ncaltsu, lj-bag sãmarlu (cuvata, shaua, pirde la oclji, etc.), lj-trec tastrul di gushi, etc.;
2: (un lucru) nu-ari cãlupi bunã = (un lucru) nu-avu cu tsi si s-facã ghini, s-easã bun, mushat, etc.)
ex: ai cãlupi (cãlãpodi) di curdelji?; voi s-bag fesea tu cãlupi (cãlãpodi); u mãcã cãlupea
(expr: lu-arãsi); lj-trapsi cãlupea
(expr: lu-arãsi)

§ cãlãpi1/cãlãpe (cã-lắ-pi) sf cãlãchi (cã-lắchĭ) – (unã cu cãlupi1)
ex: ded fesea tu cãlãpi (bãgai fesea tu cãlãpodi); bagã-nj pãputsãli tu cãlãpi (cãlãpodi); nu easi mushatã, cã nu-ari cãlãpi bunã
(expr: nu-avu cu tsi si s-facã bunã); nj-trapsi nã cãlãpi
(expr: mi-arãsi) di-nj chirui casa

§ cãlupci1 (cã-lup-cí) sm cãlupceadz (cã-lup-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cãlãpodz (cãluchi) trã fesuri, pãputsã, etc.
{ro: omul care face calupuri, tipare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãputã

cãputã (cã-pú-tã) sf cãputi/cãpute (cã-pú-ti) – partea di nsus shi di nãinti a pãputsãljei, a pãrpodiljei, cari acoapirã deadzitli di la cicior
{ro: căpută, carâmb}
{fr: empeigne}
{en: vamp, upper (of shoes)}

§ cãputedz (cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I cãputai (cã-pu-táĭ), cãputam (cã-pu-támŭ), cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) – bag cãputã nauã la pãputsa (pãrpodea) tsi s-ari aruptã; mirimitisescu cãputa-a pãputsãljei (a pãrpodiljei)
{ro: căputa}
{fr: mettre des empeigne (à une chaussure); rempiéter (un bas)}
{en: vamp}
ex: cãputedz pãrpodzli

§ cãputat (cã-pu-tátŭ) adg cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputats (cã-pu-tátsĭ), cãputati/cãputate (cã-pu-tá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã cãputã nauã
{ro: căputat}
{fr: (chaussure) à qui on a mis une empeigne nouvelle; rempiété (un bas)}
{en: vamped}
ex: poartã pãrpodz cãputati

§ cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) sf cãputãri (cã-pu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãputeadzã pãrpodzli (pãputsãli)
{ro: acţiunea de a căputa}
{fr: action de mettre des empeigne (à une chaussure); de rempiéter (un bas)}
{en: action of vamping}

§ ncãputedz (ncã-pu-tédzŭ) (mi) vb I ncãputai (ncã-pu-táĭ), ncãputam (ncã-pu-támŭ), ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) – (unã cu cãputedz)
ex: mash pãrpodz ncãputarã nã stãmãnã

§ ncãputat (ncã-pu-tátŭ) adg ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputats (ncã-pu-tátsĭ), ncãputati/ncãputate (ncã-pu-tá-ti) – (unã cu cãputat)

§ ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) sf ncãputãri (ncã-pu-tắrĭ) – (unã cu cãputari)

§ discãputedz (dis-cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I discãputai (dis-cã-pu-táĭ), discãputam (dis-cã-pu-támŭ), discãputatã (dis-cã-pu-tá-tã), discãputari/discãputare (dis-cã-pu-tá-ri) – disfac (scot) pãtuna di cãputa-a pãrpodiljei (a pãputsãljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cundurã

cundurã (cun-dú-rã) sf cunduri/cundure (cun-dú-ri) – curdelji (cu tãcunjli analti), tsi sh-bagã muljerli tu cicioari tra s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, curdelji, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã, etc.
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: feata poartã cunduri (curdelji) mushati

§ cunduragi (cun-du-ra-gí) sm cundurageadz (cun-du-ra-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimi-tiseashti i vindi pãputsã; curdilar, curdilã, pãpugi, pupugi, pãputsar, etc.
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ cunduragilãchi/cunduragilãche (cun-du-ra-gi-lắ-chi) sf cunduragilãchi (cun-du-ra-gi-lắchĭ) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu, iu s-mirimi-tisescu pãputsã; pãputsãrii
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curdelji/curdelje

curdelji/curdelje (cur-dé-lji) sf curdelji/curdelje (cur-dé-lji) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, cundurã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã, etc.
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: sh-adrã ficiorlu unã pãreaclji di curdelji di her; nj-cãdzu patlu (tãcunea) di la unã curdelji

§ curdilar (cur-di-lárŭ) sm curdilari (cur-di-lárĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; curdilã, cunduragi, pãpugi, pupugi, pãputsar, etc.
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ curdilã (cur-di-lắ) sm curdiladz (cur-di-ládzĭ) – (unã cu curdilar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mestrã

mestrã (més-trã) sf mestri/mestre (més-tri) – unã soi di pãputsã fãrã tãcunj tsi s-poartã mash ãn casã; mesti, pandoflã, pãtichi, yemenji
{ro: papuc}
{fr: mule, sorte de pantoufle}
{en: (house) slipper}
ex: s-nj-adarã mestri shi pãputsã; bagã mestrili n cicior; pãnã sh-pi mestri suntu minduhii; nveasta-avea mestri (pandofli) di lustrinji

§ mesti/meste (més-ti) sf mesti/meste (més-ti) – (unã cu mestrã)
ex: imna prit casã cu mesti (pandofli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misurã1

misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn

§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}

§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj

§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)

§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pantofã

pantofã (pan-tó-fã) sf pantofi/pantofe (pan-tó-fi) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.
{ro: pantof}
{fr: soulier}
{en: shoe}
ex: ncaltsã-ts pantofili (pãputsãli)

§ pantufar (pan-tu-fárŭ) adg pantufarã (pan-tu-fá-rã), pantufari (pan-tu-fárĭ), pantufari/pantufare (pan-tu-fá-ri) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pantofi; pãputsar, pãpugi, pupugi, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}
ex: cai pantufar (pãputsar), cai araftu s-featsi

§ pantufãrii/pantufãrie (pan-tu-fãrí-i) sf pantufãrii (pan-tu-fã-riĭ) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu shi iu s-mirimitisescu pantofi; pãputsãrii, cunduragilãchi
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

§ pantufãra-mi/pantufãrame (pan-tu-fã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di pantufari
{ro: mulţime de cizmari}
{fr: multitude de cordonniers}
{en: multitude of shoemakers}
ex: sh-pantufãramea ari un sãmtu tsi-l pãniyirescu

§ pantufãrescu (pan-tu-fã-rés-cu) adg pantu-fãreascã (pan-tu-fã-reás-cã), pantufãreshtsã (pan-tu-fã-résh-tsã), pantufãreshti (pan-tu-fã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pantofili (cu pantufarlji, etc.)
{ro: de cizmar}
{fr: de cordonnier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

panto

panto (pán-to) invar – cãrtsã di-agioc; hãrtãchi
{ro: cărţi de joc}
{fr: cartes à jouer}
{en: playing cards}
ex: adusi panto (cãrtsãli di-agioc); panto easti nou (cãrtsãli di-agioc suntu nali); s-agiuca panto (cãrtsã) pi pãradz

§ pantagi (pan-ta-gí) sm pantageadz (pan-ta-gĭádzĭ) – (un) tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã; agiucãtor, giucãtor (di cãrtsã); hartupexi, cumargi
{ro: jucător de cărţi; cartofor}
{fr: joueur passioné de cartes}
{en: card player; gambler (cards)}
ex: pantageadzlji (hartupexeanjlji) nu ved hãiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã