DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pantaloni/pantalone

pantaloni/pantalone (pan-ta-ló-ni) sf pantalonj (pan-ta-lónj) – stranj purtat aoa sh-un chiro mash di bãrbats (ma adzã purtat multu sh-di muljeri tu loc di giupã), cari nvileashti truplu-a omlui nghios di mesi, pristi zmeani, cu cati cicior acupirit ahoryea; lerghi
{ro: pantaloni}
{fr: pantalon}
{en: trousers}
ex: purta pantaloni di sirmã; nu-nj crui ghini pantalonjli

§ pantalunar (pan-ta-lu-nárŭ) adg pantalunarã (pan-ta-lu-ná-rã), pantalunari (pan-ta-lu-nárĭ), pantalunari/pantalunare (pan-ta-lu-ná-ri) – bãrbat (muljari) tsi poartã pantaloni; zbor tsi s-dzãtsea ma multu aoa sh-un chiro trã bãrbatslji tsi purta stranji ivrupineshti
{ro: pantalonar}
{fr: homme (femme) habillé en pantalons (à la manière occidentale)}
{en: man (woman) wearing trousers (as western men do}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

becicã

becicã (bécĭ-cã) sf pl – unã soi di pantaloni huryiteascã faptã dit lãnã albã; becifi, befci, gidits, puturi
{ro: nădragi}
{fr: culotte des paysans en laine blanche}
{en: peasant breeches made of white wool}
ex: sh-featsi becicã nali

§ becifi/becife (bécĭ-fi) sf pl – (unã cu becicã)

§ befci (béf-ci) sf pl – (unã cu becicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bohci/bohce

bohci/bohce (bóh-ci) sf bohci/bohce (bóh-ci) – lucri (ma multu stranji) bãgati tu-un sac di pãndzã (carti) tsi omlu poati s-u poartã cu el cãndu nchiseashti calea; lucri (ma multu ti purtari) nviliti tu-unã carti (tu pãndzã, tu-unã cutii) sh-ligati, tsi un om poati s-li poartã cu el; saclu di pãndzã (icã cumata di pãndzã maxus faptã tr-aestu lucru) tu cari omlu poati sã-sh bagã stranjili cãndu nchiseashti calea; bocci, buhce, cãnãvatsã; (fig: bohci = unã bohci tsi-ari nuntru unã cãmeashi, unã pantaloni albã, unã preaclji di pãrpodz shi unã pishtamalã; expr:
2: fã-ts bohcea sh-fudz = lja-ts tuti lucrili di-aoa sh-fudz, s-nu ti ved, du-ti la draclu)
{ro: boccea}
{fr: étoffe à envelopper; paquet}
{en: package}
ex: cu unã bohci mari sumsoarã; s-featsi bohcea mari

§ bocci/bocce (bóc-ci) sf bocci/bocce (bóc-ci) – (unã cu bohci)

§ buhce1 (buh-cé) sm buhceadz (buh-cĭádzĭ) – (unã cu bohci)

§ buhcealãchi/buh-cealãche (buh-cĭa-lắ-chi) sf buhcealãchi (buh-cĭa-lắchĭ) – tuti lucrili tsi intrã tu-unã bohci
{ro: boccealâc}
{fr: tout qui est enveloppé dans une pièce d’étoffe}
{en: all clothes included in a package}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrpã

cãrpã (cắr-pã) sf cãrpi (cắr-pi) – cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la cãmesh i pantaloni aruptsã) cu cari muljerli mpeaticã stranjii (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã, etc.); peaticã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã
{ro: cârpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque}
{en: rag, scrap, patch, dish cloth}
ex: cãmeasha s-featsi cãrpã

§ cãrpaci (cãr-pácĭŭ) sm cãrpaci (cãr-pácĭ) – atsel tsi mpeaticã sh-mirimitiseashti stranjili arupti (pãputsãli arupti, etc.); mpiticãtor, mbalumati
{ro: cârpaci}
{fr: ravaudeur, savetier}
{en: man who mends or patches things; cobbler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ceacshiri

ceacshiri (cĭac-shírĭ) sf pl – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) i zmeani di pãndzã purtati di turtsã; cihshiri, cidic, cinteni, shilvãri
{ro: largi pantaloni de pânză (şalvari, izmene) purtaţi de turci}
{fr: large pantalon (caleçons) de toile porté par les turcs}
{en: large linen pants worn by Turks}
ex: muljerli a turtsilor purta nãoarã ceacshiri

§ cihshiri/cihshire cih-shí-ri) sf cihshiri (cih-shírĭ) – (unã cu ceacshiri)

§ cinteni/cintene sf pl – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) i zmeani di pãndzã (tsi sh-u-aduc multu cu ceacshirli) purtati di-aradã di arbineasili turcali; ceacshiri, cihshiri, cidic, shilvãri
{ro: un fel de şalvari femeieşti purtaţi de femeile albaneze musulmane}
{fr: large pantalon de toile porté par les femmes albanaises musulmanes}
{en: large linen pants worn by Albanian moslem women}
ex: multi muljeri sh-bãrbats poartã cinteni

§ cidic (ci-dícŭ) sn ciditsi/ciditse (ci-dí-tsi) – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) di pãndzã purtati di huryeatslji arbinesh; ceacshiri, cihshiri, cinteni, shilvãri
{ro: largi pantaloni purtaţi de ţăranii albanezi}
{fr: large pantalon porté des paysans d’Albanie}
{en: large pants worn in Albania}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cruescu

cruescu (cru-ĭés-cu) vb IV cruii (cru-íĭ), crueam (cru-ĭámŭ), cruitã (cru-í-tã), cruiri/cruire (cru-í-ri) –
1: talj unã tsãsãturã (pãndzã, curazei, adimtu, pustavi, etc.) tra s-fac un stranj (cãmeashi, fustani, pantaloni, custumi, etc.) cari sã-lj yinã ghini pi trup a omlui (cu forma sh-mãrimea tsi lipseashti);
2: ljau unã apofasi di cum lipseashti s-fac tra s-agiungu la scupolu tsi lu-am; bag di cali planurli trã fãtsearea-a unui lucru; cuirescu, curescu, ndreg, andreg, ãndreg, curdisescu, curdusescu, ncurdusescu, uidisescu, apufãsescu, bag tu-aradã, bag di cali;
(expr:
1: lj-cruescu unã = ãl bat ghini, ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop sãnãtos;
2:
(expr: di un lemnu him cruits = nã uidisim multu, dip canda him faptsã unã soi, di Dumnidzã)
{ro: croi; plănui}
{fr: couper, tailler; planifier, faire des projets}
{en: cut (clothes); plan}
ex: araftul nã crueashti (nã li coasi, fatsi, ndreadzi pi misurã) stranjili; crueashti (ari tu minti, si ndreadzi) sã-nj facã tsiva; featsirã cum u cruirã (cum li ndreapsirã lucrili ta si s-facã); Dumnidzãlu acshi crui (li bãgã di cali); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; tsi-lj s-avea cruitã; mindizlu crui (ndreapsi, aspusi, lo apofasea di cum si s-facã) calea; nitsi draclu nu shi shtea di cum u crui (u bãgã di cali) nãs tutã luguria aistã; nu va s-pot s-lji cruescu (s-lji ndreg, curdisescu) unã minciunã; lu-acatsã di-lj cruescu un shcop (di-l bat); ãl cruirã-cruirã (l-bãturã, l-bãturã) cu parlu pãnã-l vãtãmarã; cruea-lj, veargã, unã a atsilui cari ti vindu
(expr: bati-l, dã-lj un shcop, a atsilui cari ti vindu)

§ cruit (cru-ítŭ) adg cruitã (cru-í-tã), cruits (cru-ítsĭ), cruiti/cruite (cru-í-ti) – (stranj) tsi s-ari tãljatã, cusutã shi ndreaptã sã-lj yinã ghini pi trup a omlui; tsi easti ndreptu tra si s-facã dupã cum s-ari loatã apofasea ninti; cuirit, curit, ndreptu, andreptu, ãndreptu, curdisit, curdusit, ncurdusit, uidisit, apufãsit, bãgat tu-aradã, bãgat di cali
{ro: croit; plănuit}
{fr: coupé, taillé, confectionné, tramé, projetté; (projet) fait}
{en: cut (clothes); planned}
ex: di un lemnu suntu cruits (faptsã; expr: s-uidisescu multu); acshi-i cruitã (faptã) nãsã

§ cruiri/cruire (cru-í-ri) sf cruiri (cru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-crueashti tsiva; cuiriri, curiri; ndridzeari, andridzeari, ãndridzeari, curdisiri, curdusiri, ncurdusiri, uidisiri, apufãsiri; (fig: cruiri = bãteari, dari shcop)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

donci/donce

donci/donce (dón-ci) sf donci (dón-ci) – stranj di pãndzã (zmeanã) trã njits, tsi s-poartã ma nghios di mesi shi sum pantaloni; donuri, zmeanã, sindrofi
{ro: izmană}
{fr: braie, caleçon (pour les petits)}
{en: underwear, pants (for children)}

§ donuri (dó-nurĭ) sf pl – (unã cu donci)
ex: nj-chirui donurli (zmeanili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã