|
|
arãspãndescu
arãspãndescu (a-rãs-pãn-dés-cu) (mi) vb IV arãspãndii (a-rãs-pãn-díĭ), arãspãndeam (a-rãs-pãn-deámŭ), arãspãnditã (a-rãs-pãn-dí-tã), arãspãndiri/arãspãndire (a-rãs-pãn-dí-ri) – li arãescu tu-un loc ma mari lucrili tsi s-aflã adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, zboarã, anjurizmi, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisearicã, cutar, gurã di om, lilici, etc.) shi s-tindu tu locuri multi sh-mãri; lj-fac oaminjlji dit un loc s-fugã di tuti pãrtsãli; rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu, arãescu, pispilescu, tindu
{ro: răspândi, împrăştia, dispersa}
{fr: (se) répandre, éparpiller, dissiper}
{en: spread, disperse, scatter}
ex: Gardani arãspãndi cutremlu; di un, di-alantu, s-arãspãndi zborlu; n-arãspãndim un ãncoa, altu nclo; sh-arãspãndi tutiputa ca gãljina cupria; arãspãndii simintsã
§ arãspãndit (a-rãs-pãn-dítŭ) adg arãspãnditã (a-rãs-pãn-dí-tã), arãspãndits (a-rãs-pãn-dítsĭ), arãspãnditi/arãspãndite (a-rãs-pãn-dí-ti) – tsi easti arãit dit un loc ma njic iu sta adunat tu-un loc ma mari; rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit, arãit, pispilit, tes
{ro: răspândit, împrăştiat, dispersat}
{fr: répandu, éparpillé, dissipé}
{en: spread, dispersed, scattered}
ex: cai shtii iu va s-hibã arãspãndit; astalji nã caprã, arãspãnditã di turma-a ljei
§ arãspãndiri/arãspãndire (a-rãs-pãn-dí-ri) sf arãspãndiri (a-rãs-pãn-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãspãndeashti tsiva; rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri, arãiri, pispiliri, tindiri, tindeari
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de (se) répandre, d’éparpiller, de dissiper}
{en: action of spreading, of dispersing, of scattering}
§ arãspãndzãscu (a-rãs-pãn-dzắs-cu) (mi) vb IV arãspãndzãi (a-rãs-pãn-dzắĭ), arãspãndzam (a-rãs-pãn-dzámŭ), arãspãndzãtã (a-rãs-pãn-dzắ-tã), arãspãndzãri/arãspãndzãre (a-rãs-pãn-dzắ-ri) – (unã cu arãspãndescu)
ex: s-nu s-arãspãndzascã; arãspãndzãndalui unã anjurizmã; oili s-arãspãndzãrã pristi tut; nu lj-alãsa sã s-arãspãndzascã caljlji
aroi
aroi (a-róĭŭ) sn aroiuri (a-ró-ĭurĭ) – suro (multimi) di alghini (yeschi) inshiti dit stup deadun cu vãsiloanja-a lor cari alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; roi; (fig: multimi di oaminj (prici, etc.) tsi fug deadun sã sh-aflã un altu loc iu si sta)
{ro: roi}
{fr: essaim}
{en: swarm (bees, wasps)}
ex: dushmanjlji ca aroi di-alghini; casa a armãnlui easti mplinã ca aroilu
§ roi (róĭŭ) sn roiuri (ró-ĭurĭ) – (unã cu aroi)
ex: fumealja ca roilu vinji unã dupã-alantã; feati yin ca roi di-alghini; agalea, ca roiuri di albi lilici
§ aruescu (a-ru-ĭés-cu) (mi) vb IV aruii (a-ru-íĭ), arueam (a-ru-ĭámŭ), aruitã (a-ru-í-tã), aruiri/aruire (a-ru-í-ri) – (suro di alghini, yeschi, deadun cu vãsiloanja-a lor) es dit stup shi alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; n-adunãm sh-n-arãspãndim ca un aroi di-alghinj; arãescu, ruescu, rãescu; mi-arãspãndescu, mi versu, anãpãdescu, etc.
{ro: roi, răspândi, revărsa, emigra (în grup)}
{fr: essaimer; répandre, déborder}
{en: swarmed, emigrated}
ex: armãnjlji s-aruirã
§ aruit (a-ru-ítŭ) adg aruitã (a-ru-í-tã), aruits (a-ru-ítsĭ), aruiti/aruite (a-ru-í-ti) – (alghinj) tsi ishirã dit stup sh-fudzirã deadun sã-sh aflã un altu loc iu sã-sh facã un stup nou; (suro di oaminj, oi, etc.) tsi fudzirã deadun (s-virsarã, s-arãspãndirã) tu-un loc nou iu si sta; ruit, arãit, rãit
{ro: roit, răspândit, revărsat, emigrat (în grup)}
{fr: essaimé; répandu, débordé}
{en: swarm, emigrate}
§ aruiri/aruire (a-ru-í-ri) sf aruiri (a-ru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã multimi di alghinj (oaminj, oi, etc.) aruescu; ruiri, arãiri, rãiri
{ro: acţiunea de a roi, de a răspândi, de a (se) revărsa, de a emigra (în grup); roire, răspândire, revărsare, emigrare (în grup)}
{fr: action d’essaimer; de (se) répandre, de déborder, d’émigrer}
{en: action of swarming, of emigrating}
§ ruescu (ru-ĭés-cu) (mi) vb IV ruii (ru-íĭ), rueam (ru-ĭámŭ), ruitã (ru-í-tã), ruiri/ruire (ru-í-ri) – (unã cu aruescu)
aruversu2
aruversu2 (a-ru-vér-su) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-sáĭ), aruvir-sam (a-ru-vir-sámŭ), aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsa-ri/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) – li arãspãndescu tu-un loc ma mari lucrili tsi s-aflã adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, zboarã, anjurizmi, api, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisearicã, cutar, gurã, lilici, arãu, etc.) shi s-tindu tu locuri multi sh-mãri; fac oaminjlji dit un loc s-fugã di tuti pãrtsãli; arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, scrupsescu, scurpi-sescu, scorpisescu, prãstuescu, arãescu, pispilescu, tindu, versu
{ro: răspândi, împrăştia, dispersa}
{fr: répandre, éparpiller, dissiper}
{en: spread, disperse, scatter}
ex: fluriili s-aruvirsarã (s-arãspãndirã) mpadi
§ aruvirsat2 (a-ru-vir-sátŭ) adg aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsats (a-ru-vir-sátsĭ), aruvirsati/aruvirsate (a-ru-vir-sá-ti) – tsi easti arãspãndit tu-un loc ma mari; arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit, arãit, pispilit, tes, virsat
{ro: răspândit, împrăştiat, dispersat}
{fr: répandu, éparpillé, dissipé}
{en: spread, dispersed, scattered}
§ aruvirsari2/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) sf aruvirsãri (a-ru-vir-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãspãndeashti tsiva; tsi easti ishit dit un loc shi dus tu multi pãrtsã; arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri, arãiri, pispiliri, tindiri, tindeari, virsari
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiare, dispersare}
{fr: action de (se) répandre, d’éparpiller, de dissiper}
{en: action of spreading, of dispersing, of scattering}
deacutotalui
deacutotalui (dea-cu-tó-ta-luĭ) adv – ntreg (tut), fãrã s-armãnã tsiva, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; tut ntreg; cu sindu cu pandu; dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibinã, bitiviu, bidivitcu, dip;
(expr: hii deacutotalui = eshti dip glar, tsã chirush dip mintea)
{ro: total, integral}
{fr: complètement, entièrement}
{en: totally, completely, entirely}
§ dicutotalui (di-cu-tó-ta-luĭ) adv – (unã cu deacutotalui)
§ dicutot (di-cu-tótŭ) adv – (unã cu deacutotalui)
ex: si ntunicã dicutot (s-featsi dip chisã)
dibinã
dibinã (di-bi-nắ) adv – cu tuti, fãrã s-armãnã tsiva di-unã parti; cu sindu cu pandu; xintopando, pandilos, fari, deacutotalui, dicutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu, dip
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, totalment}
{en: with everything, completely, entirely}
ex: va li vindu dibinã (tuti, cu sindu cu pantu)
fari/fare
fari/fare (fá-ri) adv – ntreg (tut), fãrã s-armãnã tsiva, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; tut ntreg; cu sindu cu pandu; xintopando, pandilos, dibinã, deacutotalui, dicutotalui, dicutot; bitiviu, bidi-vitcu, dip, didip (di dip)
{ro: total, integral}
{fr: beaucoup; complètement, entièrement}
{en: totally, completely, entirely}
ex: aplicã urecljili fari (ntredz); s-dizligã fari (tutã ntreagã); aushi fari (didip); arãchishurã fari di avearea tsi-avea; u mbãrbãtai niheamã cã avea chirutã fari (didip); s-distsimsi fari; nu-ari arshini, s-dizligã fari (dip, dicutot)
moscu
moscu (mós-cu) sm pl(?) –
1: pravdã (dit Asii) tsi sh-u-adutsi tu boi cu-unã zãrcadã fãrã coarni a curi mascur da unã lugurii cu-anjurizmã arisitã dit cari s-fac yitrii i muljituri (livãndzã) tsi muljerli sh-bagã tra s-anjurzeascã mushat;
2: anjurizma mushatã datã di-aestã pravdã; anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici;
3: muljiturã tu cari easti tuchitã unã anjurizmã mushatã (scoasã di la moscu, trandafilã, etc.); miscu, mishchiu; anjurizmã, livandã, livandu
{ro: mosc; parfum}
{fr: musc; parfum}
{en: musk; perfume}
ex: si mbitã di moscul (njurizma) a lor; di moscu (anjurizmã) si si mbeatã; nã shimii, tutã moscu tsi-anjurzeashti; lai marandu galbin, tsi moscul nu-l (anjurizma nu u) cherdzã!
§ miscu2 (mís-cu) sm pl(?) – anjurizmã mushatã; moscu, mishchiu; anjurizmã, livandu
{ro: miros; mosc}
{fr: odeur; parfum}
{en: smell; perfume}
ex: anjurdzea nã lãludã, anjurdzea alantã, sã mbitã di miscul a lor; easti njurizmã di miscu (moscu) aclo iu s-aflã sharpili; voaha di miscu (moscu) nu-i sãnãtoasã
§ mischiu (mis-chíŭ) adg mischii (mis-chí-i), mischii (mis-chíĭ), mischii (mis-chíĭ) – tsi anjurzeashti miscu (moscu)
{ro: parfumat cu mosc}
{fr: qui sent le musc}
{en: smelling musk}
ex: mischii sãpuni (sãpuni tsi anjurzea ca livandul) sh-dãdea
§ mishchiu (mísh-chĭu) sm invar – (unã cu moscu)
ex: mishchiu (mushat anjurzitoari) sãpuni sh-u didea
§ muscuvulsescu (mus-cu-vul-sés-cu) vb IV muscuvulsii (mus-cu-vul-síĭ), muscuvulseam (mus-cu-vul-seámŭ), muscuvulsitã (mus-cu-vul-sí-tã), muscuvulsiri/muscuvulsire (mus-cu-vul-sí-ri) – dau (arãspãndescu) unã anjurizmã tsi ariseashti; anjurzescu mushat ca livandul
{ro: parfuma}
{fr: embaumer, répandre une odeur suave; sentir bon}
{en: perfume, scent, give a pleasant smell}
ex: lilicea-aestã muscuvulseashti loclu; adrã unã mãcari tsi muscuvulsi tutã casa; cãndu vinji acasã shi s-dizviscu, cãdzu scãrpa shi muscuvulsi udãlu tut; vasilcadz, trandafli shi garoafli muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; arãspãndea unã anjurizmã mushatã di muscuvulsea tut loclu
mufluzlãchi/mufluzlãche
mufluzlãchi/mufluzlãche (mu-fluz-lắ-chi) sf mufluzlãchi (mu-fluz-lắchĭ) – catastasea tu cari s-aflã omlu (cu-unã ducheani, fambricã, daraverã, etc.) cari nu poati sã-sh plãteascã borgili tsi ari faptã sh-tr-atsea u cheari avearea (ducheanea, fambrica, daravera, etc.) tsi ari; mufluzii, falimentu, fãljursiri;
(expr: mufluzlãchea nj-bati la ushi = hiu aproapea si-nj cher tutã avearea)
{ro: faliment}
{fr: banqueroute}
{en: bankruptcy}
§ mufluzii/mufluzie (mu-flu-zí-i) sf mufluzii (mu-flu-zíĭ) – (unã cu mufluzãchi)
ex: nj-pari cã mufluzia lã bati la ushã
(expr: suntu aproapea s-facã mufluzlãchi, sã-sh chearã tutã avearea)
§ mufluz (mu-flúzŭ) adg mufluzã (mu-flú-zã), mufluji (mu-flújĭ), mufluzi/mufluze (mu-flú-zi) – (omlu, ducheanea, daravera, etc.) cari-ari faptã mufluzãchi; cari nu poati si sh-plãteascã tuti borgili tsi ari sh-tr-atsea ari chirutã tutã avearea;
(expr: zborlu-nj easi mufluzi = zborlu-nj easi minciunos, dzãc minciuni)
{ro: mofluz, falimentar}
{fr: banqueroutier}
{en: bankrupt}
ex: om mufluz (cari ari faptã mufluzãchi, falimentu, cã nu poati sã-sh plãteascã borgili); banca easti mufluzã (ari datã falimentu); cu mufluzlu-aestu nu ti-alas s-fats urtãclãchi; zboarãli-a lui ishirã mufluzi
(expr: ishirã minciunoasi)
§ mufluzescu (mu-flu-zés-cu) vb IV mufluzii (mu-flu-zíĭ), mufluzeam (mu-flu-zeámŭ), mufluzitã (mu-flu-zí-tã), mufluziri/mufluzire (mu-flu-zí-ri) – agiungu tu catastasea tu cari nu pot sã-nj plãtescu tuti borgili tsi am, sh-tr-atsea ãnj cher tutã avearea; hiu tu catastasea iu-nj cher tutã avearea; dau falimentu; mufluzipsescu, fãljursescu
{ro: face faliment}
{fr: faire banqueroute}
{en: bankrupt}
ex: cu hãrgili tsi fãtsea nu mi njir cã mufluzirã; deadi lãngoarea tu oi sh-mufluzii (sh-ded falimentu)
§ mufluzit (mu-flu-zítŭ) adg mufluzitã (mu-flu-zí-tã), mufluzits (mu-flu-zítsĭ), mufluziti/mufluzite (mu-flu-zí-ti) – tsi ari agiumtã mufluz; tsi sh-ari chirutã tutã avearea; cari nu poati si sh-plãteascã tuti borgili; cari ari datã falimentu; mufluzipsit, fãljursit
panda
panda (pán-da) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-di ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; daima, inda
{ro: totdeauna}
{fr: toujours}
{en: always}
§ pandilos (pan-di-lósŭ) adv – cu tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; cu sindu cu pandu; fari, xintopando, dibinã, deacutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, totalment}
{en: with everything, completely, entirely}
§ xintopando (xín-to-pán-do) adv – (unã cu pandilos)
ex: si-nj ti-arneascã xintopando (ntreg, cu tuti, cu sindu cu pandu)
§ pandu (pán-du) invar – mash tu expr: “cu sindu cu pandu” tsi va s-dzãcã “tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti, fãrã s-armãnã tsiva”; pandilos, dibinã, deacutotalui, dicutot
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, tout}
{en: everything, completely}
ex: li vindu lucrili cu sindu cu pandu la mizati; va s-ti-ardem cu sindu cu pandu; s-dusi cu sindu cu pandu (cu tuti, lo tuti cu el)
prãstuescu
prãstuescu (prãs-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV prãstuii (prãs-tu-íĭ), prãs-tueam (prãs-tu-ĭámŭ), prãstuitã (prãs-tu-í-tã), prãstuiri/prãstuire (prãs-tu-í-ri) – li arãspãndescu tu-un loc ma mari, lucrili tsi s-aflã adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, zboarã, anjurizmi, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisearicã, cutar, gurã di om, lilici, etc.) shi s-tindu tu locuri multi sh-mãri; fac oaminjlji dit un loc s-fugã, si s-ducã tu tuti pãrtsãli; scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, arãescu, pispilescu, tindu
{ro: răspândi, împrăştia, dispersa}
{fr: épandre, éparpiller, dissiper}
{en: spread, disperse, scatter}
ex: s-prãstuirã (arãspãndirã, arãirã) cãprili
§ prãstuit (prãs-tu-ítŭ) adg prãstuitã (prãs-tu-í-tã), prãstuits (prãs-tu-ítsĭ), prãstuiti/prãstuite (prãs-tu-í-ti) – tsi easti arãspãndit dit un loc njic, iu sta adunat, tu-un loc ma mari; scrupsit, scurpisit, scorpisit, arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, arãit, pispilit, tes
{ro: răspândit, împrăştiat, dispersat}
{fr: épandu, éparpillé, disseminé}
{en: spread, dispersed, scattered}
§ prãstuiri/prãstuire (prãs-tu-í-ri) sf prãstuiri (prãs-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãspãndeashti tsiva; tsi easti ishit dit un loc shi dus tu multi pãrtsã; scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, aru-virsari, arãiri, pispiliri, tindiri, tindeari
{ro: acţiunea de a (se) răspândi, de a (se) împrăştia, de a (se) dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action d’épandre, d’éparpiller, de dissiper; dispersion}
{en: action of spreading, of dispersing, of scattering}
arãitŭ
RO:dispersat
EN:scattered
FR:dispersé; espacé; répandu
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
asprãnditŭ, arãspãnditŭ
RO:împrăştiat, răspândit
EN:spread; scattered
FR:dispersé; espacé; répandu
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
pandú
RO:peste tot; de tot
EN:everywhere
FR:partout
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015