DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amari/amare

amari/amare (a-má-ri) sf amãri (a-mắrĭ) – ãntindiri mari di apã nsãratã (ca un lac multu mari shi ma multili ori ãncljisã di loc); uchean (ma njic); mari, pelag, pelargu;
(expr:
1: tãxeashti marea cu sarea = tra si sh-agiungã scupolu, tãxeashti multi lucri tsi nu li ari i nu poati s-li facã;
2: cãndu va s-facã-amarea livadi = vãrãoarã; cã amarea nu s-fatsi vãrãoarã livadi;
3: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu)
{ro: mare, ocean}
{fr: mer, océan}
{en: sea, ocean}
ex: Amarea Lai; tu naparti di laea-amari; tu amari s-nica unã pampori; unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã; cari-i muma tsi ficiori amintã shi ficiori mãcã? (angucitoari: amarea sh-arãurli); tu naparti di laea-amari; tu amari s-nica unã pampori; tricum cu pamporea pisti Amarea Lai; cãt tradzi amarea (cãt easti amarea di mari); tsãni, tsãni arãurli shi eu vai strãchescu amarea

§ mari2/mare (má-ri) sf mãri (mắrĭ) – (unã cu amari)
ex: Marea Lai; tritsets marea (amarea) la nã parti; nu-ai mãri (amãri) di lãcrinj, ca mãri (amãri) sã plãndzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amiralai

amiralai (a-mi-ra-láĭŭ) sm amiralai (a-mi-ra-láĭ) shi amiralaeanj (a-mi-ra-lá-ĭanjĭ) – cap pristi un stol di pampori di-alumtã; un di ma mãrli capiti dit ascherea di-amari; un di capitli ma mãri dit ascherea nturtseascã
{ro: amiral}
{fr: amiral, officier turc}
{en: admiral, Turkish officer}

§ miralai (mi-ra-láĭŭ) sm miralai (mi-ra-láĭ) shi miralaeanj (mi-ra-lá-ĭanjĭ) – (unã cu amiralai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

angurã

angurã (án-gu-rã) sf anguri/angure (án-gu-ri) – cumatã greauã di metal cu bratsã ca zgrãnji cari, ligatã di-unã funi i singiri, s-arucã dit pampori tu apã iu s-acatsã di tsiva tu fundul a apiljei tra s-u tsãnã pamporea pri loc
{ro: ancoră}
{fr: ancre}
{en: anchor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ashteptu

ashteptu (ash-tép-tu) (mi) vb I ashtiptai (ash-tip-táĭ), ashtiptam (ash-tip-támŭ), ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) –
1: stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; shteptu, adastu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu;
2: lu-aprochi pri cariva s-intrã iuva (acasã, la measã, etc.); aprochi, prochi, dixescu;
(expr: ashteptu cu gura hãscatã = mizi ashteptu sã-nj si da tsiva, si s-facã tsiva, s-ved tsiva, etc.)
{ro: aştepta, primi}
{fr: attendre, accueillir, recevoir}
{en: wait, receive}
ex: prumuveara eu nj-u ashteptu (adastu); ashtiptãm dauã dzãli pamporea; ashtiptai unã sãhati sh-nu vinji; ashteaptã-mi la hani; s-ashtipta s-nu-l veadã altãoarã ntr-oclji; ashtiptã, tsi ashtiptã s-yinã hilji-sa s-mãcã; ashtiptã s-veadã tsi va curã; nu n-ashtiptam (nu pistipseam) s-lu aflã; ashtiptats-mi (adãstats-mi; aprucheats-mi n casã) aestã noapti; nu ti ntreb: ashteaptã (aproachi) amirãlu?; ashtiptats-lji (aprucheats-lji) cãt ma ghini; ishirã s-lu-ashteaptã (s-lu-aproachi) n cali; lj-ashtiptã (lj-apruche) cu tuti bunili; lã dishcljisi poarta shi lj-ashtiptã n casã; ficiori tsi ashtipta ca puljlji orghi n gurã s-lã dai

§ ashtiptat (ash-tip-tátŭ) adg ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptats (ash-tip-tátsĭ), ashtiptati/ashtiptate (ash-tip-tá-ti) – tsi easti adãstat (apãndixit) di cariva; tsi easti aprucheat iuva; shtiptat, adãstat, apãndãxit, apãndixit, pãndixit; aprucheat, prucheat, dixit
{ro: aşteptat, primit}
{fr: attendu, accueilli}
{en: waited, received}
ex: furã multu ghini ashtiptats (aprucheats), ca nãshti dziniradz

§ ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) sf ashtiptãri (ash-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteaptã tsiva; shtiptari, adãstari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri; aprucheari, prucheari, dixiri
{ro: acţiunea de a aştepta, de a primi; aşteptare, primire}
{fr: action d’attendre, d’accueillir, de recevoir; accueil}
{en: action of waiting, of receiving}
ex: tu ashtiptari, ãlj dãdea unã cu mãna; lã featsim bunã ashtiptari (aprucheari)

§ neashtiptat (neash-tip-tátŭ) adg neashtiptatã (neash-tip-tá-tã), neashtiptats (neash-tip-tátsĭ), neashtiptati/neashtiptate (neash-tip-tá-ti) – tsi nu easti ashtiptat; tsi nu easti aprucheat; tsi s-fatsi cãndu omlu nu s-ashteaptã ca si s-facã; neadãstat, neapãndãxit, neaprucheat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlãpodi/cãlãpode

cãlãpodi/cãlãpode (cã-lã-pó-di) sf cãlãpodz (cã-lã-pódzĭ) –
1: hãlati di lemnu (metal, carti, etc.) tsi ari forma-a unui lucru (pãputsã, fesi, stranj, etc.), tsi n-agiutã (cu aestã formã) s-lu fãtsem lucrul; calupodi, cãlipodã, cãlupi; (fig:
1: cãlãpodi = (i) atsea tsi sh-u bagã omlu tu cicior tra s-poatã s-imnã pri uscat (prit ploai, lãschi sh-neauã); podimã, pãputsã, curdelji, etc.; (ii) urnechea tsi easti loatã ca unã paradigmã di cum lipseashti s-aspunã un lucru; pãrãstisirea pri-unã scarã (di multi ori multu) ma njicã a unui lucru (casã, pampori, stranj, etc.); iurnecã, iurnechi, mostrã, paradigmã)
{ro: calup, tipar (de fes, de pantofi, de rochie, etc.)}
{fr: forme ou moule (de cordonnier, de chapelier, etc.)}
{en: form or mould (of shoes, hats, etc.)}

§ calupodi/calupode (ca-lu-pó-di) sf calupoadi/calupoade (ca-lu-pŭá-di) – (unã cu cãlãpodi)

§ cãlipodã (cã-li-pó-dã) sf cãlipoadi/cãlipoade (cã-li-pŭá-di) – (unã cu cãlãpodi)

§ cãlupi1/cãlupe (cã-lú-pi) sf cãluchi (cã-lúchĭ) – (unã cu cãlãpodi)
(expr:
1: lj-trag (lj-mãc, lj-bag) cãlupea = lu-arãd cu minciunj sh-cu culãchipsiri; lu-aplãnip-sescu, lu ncaltsu, lj-bag sãmarlu (cuvata, shaua, pirde la oclji, etc.), lj-trec tastrul di gushi, etc.;
2: (un lucru) nu-ari cãlupi bunã = (un lucru) nu-avu cu tsi si s-facã ghini, s-easã bun, mushat, etc.)
ex: ai cãlupi (cãlãpodi) di curdelji?; voi s-bag fesea tu cãlupi (cãlãpodi); u mãcã cãlupea
(expr: lu-arãsi); lj-trapsi cãlupea
(expr: lu-arãsi)

§ cãlãpi1/cãlãpe (cã-lắ-pi) sf cãlãchi (cã-lắchĭ) – (unã cu cãlupi1)
ex: ded fesea tu cãlãpi (bãgai fesea tu cãlãpodi); bagã-nj pãputsãli tu cãlãpi (cãlãpodi); nu easi mushatã, cã nu-ari cãlãpi bunã
(expr: nu-avu cu tsi si s-facã bunã); nj-trapsi nã cãlãpi
(expr: mi-arãsi) di-nj chirui casa

§ cãlupci1 (cã-lup-cí) sm cãlupceadz (cã-lup-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cãlãpodz (cãluchi) trã fesuri, pãputsã, etc.
{ro: omul care face calupuri, tipare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catrig

catrig (cá-trig) sn catridzi/catridze (cá-tri-dzi) shi catridz (cá-tridzĭ) –
1: cãravi tsi s-minã pi-amari cu pãndzili pimti di vimtu icã, tu chirolu-atsel veclju, cu lupãtsli trapti di sclayi; catreg, catric, cãravi, cãradi, pampori, ghemii, ghimii, nai;
2: unã soi di stur analtu astãsit pi-unã cãravi, pri cari suntu acãtsati pãndzili tsi fac s-minã cãravea cãndu suntu pimti di vimtu; catargu, catartu
{ro: corabie; catart}
{fr: galère; mât}
{en: galley; mast}
ex: sh-tradzi vimtul pri tu-amari di-sh minteashti catridzli (cãrãyili)

§ catreg (cá-treg) sn catredzi/catredze (cá-tre-dzi) shi catredz (cá-tredzĭ) – (unã cu catrig)

§ catric (cá-tric) sn catritsi/catritse (cá-tri-tsi) shi catrits (cá-tritsĭ) – (unã cu catrig)
ex: suflã vimtul pri tu-amari di minteashti catritsli (cãrãyili); cu catriclu nã dusim di Sãrunã pãnã n Poli

§ catargu (ca-tár-gu) sn catardzi/catardze (ca-tár-dzi) – unã soi di stur analtu astãsit pi-unã cãravi, pri cari suntu acãtsati pãndzili tsi fac s-minã cãravea cãndu suntu pimti di vimtu; catrig, catreg, catric, catartu
{ro: catarg}
{fr: mât}
{en: mast}
ex: flamura inglizeascã pri catardzi

§ catartu (ca-tár-tu) sn catartsi/catartse (ca-tár-tsi) – (unã cu catargu)

§ catricei (ca-tri-céĭŭ) sm catricei (ca-tri-céĭ) – om tsi fatsi parti dit pareea di oaminj tsi lucreadzã pi un catric; naftu
{ro: marinar, navigator}
{fr: matelot, navigateur}
{en: sailor, navigator}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cursar

cursar (cur-sárŭ) sm cursari (cur-sárĭ) – fur di-amari cari, cu sots, furi di-a lui, au unã pampori cu cari alagã amãrli, sh-dit cari s-arucã pristi alti pampori s-li furã, s-lã furã avearea tsi s-aflã tu-atseali pampori i oaminjlji tsi s-aflã tu eali;
(expr: canda nã avinã cursarlji = fudzim aspãreats, cãt putem ma-agonja)
{ro: corsar, pirat}
{fr: corsaire, pirate}
{en: corsair, pirate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuvertã2

cuvertã2 (cu-vér-tã) sf cuvertsã (cu-vér-tsã) – puntea di pampori, tsi leagã pamporea di uscat
{ro: punte (corabie)}
{fr: pont (d’un navire)}
{en: bridge (to a ship, a boat)}

§ cuverti2/cuverte (cu-vér-ti) sf cuvertsã (cu-vér-tsã) – (unã cu cuvertã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

far

far (fárŭ) sn faruri (fá-rurĭ) –
1: binai multu-analtã shi suptsãri, sculatã la mardzinea di-amari, tsi-ari nsus tu cipitlu-a ljei un izvur sãnãtos di lunjinã tsi easti arãspãnditã deavãrliga tra si s-veadã di diparti (shi s-lã hibã ca unã soi di cãlãuz) di pamporli tsi trec pi-amari;
2: izvur sãnãtos di lunjinã di dinintea-a unei aftuchinã tra si s-veadã noaptea shi s-aspunã calea
{ro: far}
{fr: phare}
{en: light house, beacon; headlight}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãmal

hãmal (hã-málŭ) sm, sf, adg hãmalã (hã-má-lã), hãmalj (hã-máljĭ), hãmali/hãmale (hã-má-li) – om tsi poartã lucri greali (bauli, sfinduchi, cutii, etc.) tu trenuri i pampori, trã cãlitori tsi lja cu nãsh multi lucri icã lucri multu greali; om tsi ncarcã i discarcã pãrmãtii
{ro: hamal}
{fr: portefaix}
{en: porter, longshoreman}
ex: cljimai un hãmal tra s-nji ducã sinduchea; imnã nviscut ca un hãmal; fu hãmal (tutã greatsa u purtã el) tu casa-aestã; s-poartã ca un hãmal

§ hãmãlãchi/hãmãlãche (hã-mã-lắ-chi) sf hãmãlãchi (hã-mã-lắchĭ) – tehnea-a unui hamal; lucru greu ca-atsel faptu di-un hãmal
{ro: hamalâc}
{fr: grosse besogne; rude métier, corvée}
{en: profession of a porter, work done by a porter}
ex: s-amintã paradz, ma easti hãmãlãchi (lucru greu, ca di hãmal); feci hãmãlãchi (lucru greu, ca di hãmal) multu chiro

§ hãmãlichi/hãmãliche (hã-mã-lí-chi) sf hãmãlichi (hã-mã-líchĭ) – (unã cu hãmãlãchi)

§ hãmãlescu (hã-mã-lés-cu) adg hãmãleascã (hã-mã-leás-cã), hãmãleshtsã (hã-mã-lésh-tsã), hãmãleshti/hãmãleshte (hã-mã-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu (lucrul di) hãmalj; di hãmal
{ro: de hamal}
{fr: de portefaix}
{en: of porter}
ex: sumar hãmãlescu (di hãmalj); griutati hãmãleascã (multu mari, di hãmal)

§ hãmã-leashti/hãmãleashte (hã-mã-leásh-ti) adv – ca un hãmal
{ro: ca un hamal}
{fr: à la manière d’un portefaix}
{en: like (as) a porter}
ex: lucreadzã hãmãleashti (ca un hãmal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã