DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amiridz1

amiridz1 (a-mi-rídzŭ) sn amiridzuri (a-mi-rí-dzurĭ) – loclu aum-bros iu s-duc oili dzua s-arãpãseadzã (chirolu di dupã prãndzu cãndu fatsi multã cãldurã); miridz; (fig: amiridz = oara di dupã prãndzu)
{ro: meriză}
{fr: endroit ombragé où reposent les moutons durant les heures chaudes de la journée}
{en: shady place where the sheep rest during de hot hours of the day}
ex: tru amiridz (fig: oara di dupã prãndzu) cãnd el mpadi tru somnu dultsi s-agãrshashti; li bãgã doauãli oi tu-amiridz shi s-teasi sh-el sum aumbratã; oili s-trapsirã tu amiridz

§ miridz (mi-rídzŭ) sn miridzuri (mi-rí-dzurĭ) – (unã cu amiridz1)

§ amiridz2 (a-mi-rídzŭ) (mi) vb I amiridzai (a-mi-ri-dzáĭ), amiridzam (a-mi-ri-dzámŭ), amiridzatã (a-mi-ri-dzá-tã), amiridzari/amiridzare (a-mi-ri-dzá-ri) – (oili) sta tu-aumbrã s-arãpãseadzã, oara di dupã prãndzu, cãndu fatsi multã cãldurã; mirizedz, njiridz; (fig: amiridz = shed shi-nj trec oara fãrã s-fac tsiva, mi njir tra sã-nj treacã oara)
{ro: meriza}
{fr: reposer à l’ombre durant les heures chaudes de la journée (moutons)}
{en: rest in a shady place during de hot hours of the day (sheep)}
ex: oili amiridzã pãnã cãtrã tu patruli; oili nu amiridzarã; marata di ea tutã dzua-amiridzã (fig: shidzu sh-nu featsi tsiva)

§ amiridzat (a-mi-ri-dzátŭ) adg amiridzatã (a-mi-ri-dzá-tã), amiridzats (a-mi-ri-dzátsĭ), amiridzati/amiridzate (a-mi-ri-dzá-ti) – (oili) tsi sta sh-arãpãseadzã tu-aumbrã, oara di dupã prãndzu cãndu fatsi multã cãldurã; mirizedz, njiridzat
{ro: merizat}
{fr: reposé à l’ombre durant les heures chaudes de la journée (moutons)}
{en: who rested in a shady place during de hot hours of the day (sheep)}

§ amiridzari/amiridzare (a-mi-ri-dzá-ri) sf amiridzãri (a-mi-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oili amiridzã; mirizari, njiridzari
{ro: acţiunea de a meriza; merizare}
{fr: action de reposer à l’ombre durant les heures chaudes de la journée (moutons)}
{en: action of resting in a shady place during de hot hours of the day (sheep)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avursescu

avursescu (a-vur-sés-cu) vb IV avursii (a-vur-síĭ), avurseam (a-vur-seámŭ), avursitã (a-vur-sí-tã), avursiri/avursire (a-vur-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; aduchescu unã mari slãbintsã shi curmari a truplui di itia-a copuslui mari tsi-am faptã; avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, (mi) curmu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi}
{fr: (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer}
{en: tire, ex-haust}
ex: avursish (ti curmash, apustusish) di alãgari

§ avursit (a-vur-sítŭ) adg avursitã (a-vur-sí-tã), avursits (a-vur-sítsĭ), avursiti/avursite (a-vur-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; avrusit, apustusit, lãvrusit, curmat, armas, cãpãit
{ro: obosit}
{fr: lassé, fatigué; exténué}
{en: tired, exhausted}
ex: aestã etã di zãhmets easti-avursitã; cãt avea agiumtã shi eara avursit di cali; eara avursit (curmat, apustusit) multu shi cripa di seati

§ avursiri/avursire (a-vur-sí-ri) sf avursiri (a-vur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avurseashti; avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, curmari, armãneari, cãpãiri, brengã
{ro: acţiunea de a obosi; obosire, oboseală}
{fr: action de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer; fatigue}
{en: action of tiring, of being exhausted; tiredness}

§ avrusescu (a-vru-sés-cu) vb IV avrusii (a-vru-síĭ), avruseam (a-vru-seámŭ), avrusitã (a-vru-sí-tã), avrusiri/avrusire (a-vru-sí-ri) – (unã cu avursescu)
ex: avrusii multu di lucrul di la-ayinji; nj-avrusirã cicioarli di-ahãtã alãgari

§ avrusit (a-vru-sítŭ) adg avrusitã (a-vru-sí-tã), avrusits (a-vru-sítsĭ), avrusi-ti/avrusite (a-vru-sí-ti) – (unã cu avursit)

§ avrusiri/avrusire (a-vru-sí-ri) sf avrusiri (a-vru-sírĭ) – (unã cu avursiri)

§ lãvrusescu (lã-vru-sés-cu) (mi) vb IV lãvrusii (lã-vru-síĭ), lãvru-seam (lã-vru-seámŭ), lãvrusitã (lã-vru-sí-tã), lãvrusiri/lãvrusire (lã-vru-sí-ri) – (unã cu avursescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

platan

platan (plá-tanŭ) sm platanj (plá-tanjĭ) – arburi-analtu sh-mushat, tsi creashti cu truplu veardi shi gros (tsi poati s-agiungã pãnã la 1m), cu coaji sivã cari s-disfatsi ca peturi-peturi suptsãri di pi truplu-a arburilui, cu-unã curunã mari dit cari es lumãchi groasi, multu disfapti sh-teasi, cu frãndzãli mãri tsi sh-u-aduc cu-unã palmã di om, cu fructili adunati stog ma multi tu-un loc, ca unã topã, cu cuditsa lungã tsi sta earna pri arburi; pi truplu-a arburilui; platãn, plãtin, paltãn, paltin, rapun, plãtãnic, plãtãnjeu
{ro: platan, paltin}
{fr: platane}
{en: plane tree}
ex: ved un shoput, sum un platan; s-culcã sum platan; s-nu durnjits sum platan, ma s-misurats trei stremati di la nãs diparti sh-aclo s-vã culcats; seara agiungu la platan, un platan cu alumãchili teasi shapti urghii largu; lã dimãndã s-nu s-culcã sum platan

§ platãn (plá-tãnŭ) sm pla-tãnj (plá-tãnjĭ) – (unã cu platan)

§ plãtin (plã-tínŭ) sm plãtinj (plã-tínjĭ) – (unã cu platan)

§ paltãn (pál-tãnŭ) sm paltãnj (pál-tãnjĭ) – (unã cu platan)

§ paltin (pál-tinŭ) sm paltinj (pál-tinjĭ) – (unã cu platan)
ex: nj-si discurma sum aumbra di paltin

§ plãtãnic (plã-tã-nícŭ) sm platãnits (plã-tã-nítsĭ – platan njic; plãtãnjeu
{ro: platan mic}
{fr: petit platane}
{en: small plane tree}

§ plãtãnjeu (plã-tã-njĭéŭ) sm plãtãnjei (plã-tã-njĭéĭ) – (unã cu plãtãnic)

§ plãtãnami/plãtãname (plã-tã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di platanj; pãduri di platanj
{ro: pădure de platani}
{fr: forêt de platanes}
{en: forest of plane trees}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rapun

rapun (rá-punŭ) sm rapunj (rá-punjĭ) – arburi-analtu sh-mushat, tsi creashti cu truplu veardi shi gros (tsi poati s-agiungã pãnã la 1m), cu coaji sivã cari s-disfatsi ca peturi-peturi suptsãri di pi truplu-a arburilui, cu-unã curunã mari dit cari es lumãchi groasi, multu disfapti sh-teasi, cu frãndzãli mãri tsi sh-u-aduc cu-unã palmã di om, cu fructili adunati stog ma multi tu-un loc, ca unã topã, cu cuditsa lungã tsi sta earna pi truplu-a arburilui; platan, platãn, plãtin, paltãn, paltin, plãtãnic, plãtãnjeu
{ro: platan, paltin}
{fr: platane}
{en: plane tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sfindan

sfindan (sfin-dánŭ) sm sfindanj (sfin-dánjĭ) – arburi mari shi fanumin tsi sh-u-adutsi cu platanlu shi easti dit idyea fumealji cu giugastrul, tsi creashti tu pãdurli di munti (iu poati s-agiungã pãnã la 40m nãltsimi) icã tu pãdurli di cãmpu (iu ari unã boi di mesi di vãrã 25-30m), cu truplu ndreptu sh-cu coaja sivã, duzi, tu tinireatsã, cu-unã curunã mari, cu frãndzã mãri palmati (ca palma di om) shi alumãchili tsi nchisescu dit idyiul loc, dauã cãti dauã, di-unã parti sh-di-alantã, cu lilici njits, adunati stog ma multi tu-un loc, cu fructi adunati cãti dauã, unã ningã-alantã (sh-cari au ca doauã arpiti tsi lã agiutã s-hibã purtati di vimtu), cu lemnul albu sh-sãnãtos, multu bun trã fãtsearea di mobilã; sfindani [cãtivãrãoarã, cunuscut shi cu numili di paltin, paltãn]
{ro: arţar}
{fr: érable}
{en: maple}
ex: tu aumbra di-un sfindan

§ sfinda-ni/sfindane (sfin-dá-ni) sf sfindãnj (sfin-dắnjĭ) – (unã cu sfin-dan)
ex: cãntã mãyipsitã lirã di sfindani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vuloagã

vuloagã (vu-lŭá-gã) sf vulodz (vu-lódzĭ) – loc dishcljis, di-aradã njic, tu mesea di pãduri, fãrã arburi, iu creashti earbã sh-lãludz; vãloagã
{ro: poiană}
{fr: clairière}
{en: clearing, glade}
ex: tu vuloagã sh-eara un nuc; prit vulodzli mushati; oili pascu tu vuloagã; s-teasi tu vuloagã sum paltin; muscuvulsea vuloaga di dafnjauã; hiljlu di-amirã lu-arisi vuloaga; pãshtea cupia tu-unã vuloagã aproapi-aclo; strãbãtu pãdurea shi deadi di nã vuloagã mushatã; lalo, cum di ti-aflji tu vuloaga-aestã, tu irnjii?; imnãnda, imnãnda, agiumsi tu-unã vuloagã

§ vãloagã (vã-lŭá-gã) sf vãlodz (vã-lódzĭ) – (unã cu vuloagã)
ex: vãloagã chindrisitã cu lilici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã