DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chicã2

chicã2 (chí-cã) sf chitsi/chitse (chí-tsi) – perlu lungu a muljerlor, ãmplitit ca unã i dauã cusitsi tsi spindzurã; cusitsã, coadã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã
{ro: cosiţă}
{fr: tresse}
{en: braid}
ex: am nã perci sh-chicã (cusitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cusitsã1

cusitsã1 (cu-sí-tsã) sf cusitsi/cusitse (cu-sí-tsi) – perlu lungu a muljerlor, ãmplitit ca unã i dauã coadi tsi spindzurã; cuseauã, chicã, coadã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã
{ro: coadă, cosiţă}
{fr: tresse, cadenette}
{en: braid}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea); nã featã-adunatã stog sh-cu cusitsãli tru loc (angucitoari: tseapa); am nã featã mult mushatã, di cusitsã-i spindzuratã; cãnd u ljai ãmbratsã sh-u mutreshti n fatsã, u strindz cu vreari shi n gurã u bash ti saturi di njari sh-nu-ts yini s-u-alash (angu-citoari: cofa); dauã cusitsi (coadi) groasi; cusitsi lundzi sh-minti shcurtã

§ cuseauã (cu-seá-ŭã) sf cuseri (cu-sérĭ) – (unã cu cusitsã1)
ex: nu tsi-u njilã di cuseauã (cusitsã)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

platan

platan (plá-tanŭ) sm platanj (plá-tanjĭ) – arburi-analtu sh-mushat, tsi creashti cu truplu veardi shi gros (tsi poati s-agiungã pãnã la 1m), cu coaji sivã cari s-disfatsi ca peturi-peturi suptsãri di pi truplu-a arburilui, cu-unã curunã mari dit cari es lumãchi groasi, multu disfapti sh-teasi, cu frãndzãli mãri tsi sh-u-aduc cu-unã palmã di om, cu fructili adunati stog ma multi tu-un loc, ca unã topã, cu cuditsa lungã tsi sta earna pri arburi; pi truplu-a arburilui; platãn, plãtin, paltãn, paltin, rapun, plãtãnic, plãtãnjeu
{ro: platan, paltin}
{fr: platane}
{en: plane tree}
ex: ved un shoput, sum un platan; s-culcã sum platan; s-nu durnjits sum platan, ma s-misurats trei stremati di la nãs diparti sh-aclo s-vã culcats; seara agiungu la platan, un platan cu alumãchili teasi shapti urghii largu; lã dimãndã s-nu s-culcã sum platan

§ platãn (plá-tãnŭ) sm pla-tãnj (plá-tãnjĭ) – (unã cu platan)

§ plãtin (plã-tínŭ) sm plãtinj (plã-tínjĭ) – (unã cu platan)

§ paltãn (pál-tãnŭ) sm paltãnj (pál-tãnjĭ) – (unã cu platan)

§ paltin (pál-tinŭ) sm paltinj (pál-tinjĭ) – (unã cu platan)
ex: nj-si discurma sum aumbra di paltin

§ plãtãnic (plã-tã-nícŭ) sm platãnits (plã-tã-nítsĭ – platan njic; plãtãnjeu
{ro: platan mic}
{fr: petit platane}
{en: small plane tree}

§ plãtãnjeu (plã-tã-njĭéŭ) sm plãtãnjei (plã-tã-njĭéĭ) – (unã cu plãtãnic)

§ plãtãnami/plãtãname (plã-tã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di platanj; pãduri di platanj
{ro: pădure de platani}
{fr: forêt de platanes}
{en: forest of plane trees}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plitescu

plitescu (pli-tés-cu) (mi) vb IV plitii (pli-tíĭ), pliteam (pli-teámŭ), plititã (pli-tí-tã), plitiri/plitire (pli-tí-ri) – u ndreg ustura (urdzãtura) tu arãzboi; mplitescu (per, palji, etc.); urdzãscu, ordu
{ro: urzi}
{fr: natter; ourdir, trainer}
{en: plait or braid (hair, straw); warp}
ex: tuti mplititurli tsi s-li ai plititã

§ plitit (pli-títŭ) adg plititã (pli-tí-tã), plitits (pli-títsĭ), plititi/plitite (pli-tí-ti) – urdzãt
{ro: urzit}
{fr: ourdi}
{en: braided (hair, straw); warped (linen, cloth)}

§ plitiri/plitire (pli-tí-ri) sf plitiri (pli-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pliteashti
{ro: acţiunea de a urzi; urzire}
{fr: action d’ourdir}
{en: action of braiding (hair, straw, etc.); of warping (linen, cloth)}

§ plitencã (pli-tén-cã) sf plitentsi/plitentse (pli-tén-tsi) – perlu lungu a muljerlor, mplitit ca unã i dauã coadi tsi spindzurã; pãltãnitsã, pultãnitsã, cusitsã, chicã, coadã, cuseauã
{ro: cosiţă}
{fr: tresse}
{en: braid}

§ pultãnitsã (pul-tã-ní-tsã) sf pultãnitsã (pul-tã-ní-tsã) – (unã cu plitencã)
ex: nveasta mplãtitã cu pultãnitsãli (cusitsli); cãciulã di-asimi mplãtitã cu pultãnitsã (cusitsi)

§ pãltãnitsã (pãl-tã-ní-tsã) sf – (unã cu plitencã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rapun

rapun (rá-punŭ) sm rapunj (rá-punjĭ) – arburi-analtu sh-mushat, tsi creashti cu truplu veardi shi gros (tsi poati s-agiungã pãnã la 1m), cu coaji sivã cari s-disfatsi ca peturi-peturi suptsãri di pi truplu-a arburilui, cu-unã curunã mari dit cari es lumãchi groasi, multu disfapti sh-teasi, cu frãndzãli mãri tsi sh-u-aduc cu-unã palmã di om, cu fructili adunati stog ma multi tu-un loc, ca unã topã, cu cuditsa lungã tsi sta earna pi truplu-a arburilui; platan, platãn, plãtin, paltãn, paltin, plãtãnic, plãtãnjeu
{ro: platan, paltin}
{fr: platane}
{en: plane tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sfindan

sfindan (sfin-dánŭ) sm sfindanj (sfin-dánjĭ) – arburi mari shi fanumin tsi sh-u-adutsi cu platanlu shi easti dit idyea fumealji cu giugastrul, tsi creashti tu pãdurli di munti (iu poati s-agiungã pãnã la 40m nãltsimi) icã tu pãdurli di cãmpu (iu ari unã boi di mesi di vãrã 25-30m), cu truplu ndreptu sh-cu coaja sivã, duzi, tu tinireatsã, cu-unã curunã mari, cu frãndzã mãri palmati (ca palma di om) shi alumãchili tsi nchisescu dit idyiul loc, dauã cãti dauã, di-unã parti sh-di-alantã, cu lilici njits, adunati stog ma multi tu-un loc, cu fructi adunati cãti dauã, unã ningã-alantã (sh-cari au ca doauã arpiti tsi lã agiutã s-hibã purtati di vimtu), cu lemnul albu sh-sãnãtos, multu bun trã fãtsearea di mobilã; sfindani [cãtivãrãoarã, cunuscut shi cu numili di paltin, paltãn]
{ro: arţar}
{fr: érable}
{en: maple}
ex: tu aumbra di-un sfindan

§ sfinda-ni/sfindane (sfin-dá-ni) sf sfindãnj (sfin-dắnjĭ) – (unã cu sfin-dan)
ex: cãntã mãyipsitã lirã di sfindani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã