|
|
palju-
palju- (pá-ljĭu-) prifixu – zbor (prifixu) cari aspuni cã unã hiintsã i un lucru nu easti bun (easti arãu, easti veclju, easti strãmbu, nu s-uidiseashti ghini, etc.)
{ro: cuvânt care denotă că ceva sau careva nu este bun, este de calitate inferioară}
{fr: mot qui exprime quelque chose de basse, de mauvaise qualité}
{en: word which implies that something is bad or of lower quality}
ex: palju-oai (oai slabã, nibunã, fãrã tinjii mari la vindeari); li vindui tuti palju-oili; palju-oaminj (oaminj nearushinats, arãi, fãrã tinjii) tsi suntu!; palju-scutic (scutic nibun); li mulgu tu-unã palju-gãleatã (gãleatã veaclji, nibunã); s-nãiri, cum un palju-ficior (ficior di-aradã, vagabondu) si-sh arãdã di amirãlu?; stãtea arucutitã cu curlu cãtrã soari, teasã ca vãrnã palju-dosã (dosã nearushinatã); tesh sum gortsu ca tsiva palju-cãnj; ãl tricurã fãrã s-patã tsiva sh-cu palju-calj; shcljupicãnda, ca vãrã palju-gumar arãnjos; cum ti-aspun la muljarea-a-ta, di tsi palju-soi hii; trã un palju-drac s-jilim tuts?
arãnji/arãnje
arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã
§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji
§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti
§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)
§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)
aspargu
aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)
bandi
bandi (ban-dí) adg bandoanji/bandoanje (ban-dŭá-nji), bandadz (ban-dádzĭ), bandoanji/bandoanje (ban-dŭá-nji) – (palju-om) tsi nu easti bun trã tsiva; tsi nu lu-ariseashti s-lucreadzã; nu-ahãrzeashti mari lucru; tsi easti andihristu sh-arãu; dãrmalã, gãnoj, pezevenghiu, blãstimat, linãvos, etc.
{ro: nemernic}
{fr: vaurien, fainéant}
{en: scoundrel, rascal}
ex: tsi bandi (linãvos, pezevenghiu) eshti
cal1
cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri
cãtrani/cãtrane
cãtrani/cãtrane (cã-trá-ni) sf cãtrãnj (cã-trắnjĭ) – lucru lai (ca pisa) shi suptsãri-muzgos (faptu dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc); pisã, chisã, pecurã, smolã; (fig:
1: cãtrani = scutidi, ntunearic greu;
2: (stranji) di cãtrani = (stranji) lãi di jali;
3: cãtrani (adg) = (i) cãtran, catran, curbisit, stuhinat, (ii) om arãu, palju-om, astrãchit, andihristu)
{ro: catran, smoală; beznă, întuneric; nenorocire}
{fr: goudron, poix liquide; repoussant, répugnant; ténèbres; malheureux}
{en: tar, asphalt; repugnant}
ex: lu umsirã cu cãtrani (pisã) shi-lj deadirã foc; cu barba lai, cãtrani; ahãntu cãtrani (fig: lai, curbisitã, agnusoasã) lj-si pãrea; fudzi cãtrani nvirinat; tinireatsã lai di cãtrani (fig: curbisitã); cãsmetea-a mea di cãtrani (fig: curbisitã); easti mushatã cãtranea (fig: andihrista)
§ cãtran (cã-tránŭ) adg cãtranã (cã-trá-nã), cãtranj (cã-tránjĭ), cãtra-ni/cãtrane (cã-trá-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di nvirinãri, etc.); tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cãtrani, catran, piscatran, piscãtran, cãtrãnit, mãrat, marat, corbu, curbishan, curbusit, morvu, mbogru, cacomir, buisit, vãpsit, lai, tihilai, shcret, pisusit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, buisit, chisusit, etc.
{ro: nenorocit, sărman}
{fr: infortuné, malheureux, misérable, maudit}
{en: unfortunate, poor, miserable}
ex: cãtranlu (cãtranea di, corbul di) gioni fudzi tu xeani; nsoarã-ts hiljlu, lea cãtrano (mãratã)! iu easti mã-ta, lea cãtrano (andihristã)!
§ catran (ca-tránŭ) adg catranã (ca-trá-nã), catranj (ca-tránjĭ), catrani/catrane (ca-trá-ni) – (unã cu cãtran)
ex: vrutlu-atsel, catranlu (maratlu) vrut
§ cãtrãnescu (cã-trã-nés-cu) (mi) vb IV cãtrãnii (cã-trã-níĭ), cãtrãneam (cã-trã-neámŭ), cãtrãnitã (cã-trã-ní-tã), cãtrãniri/cãtrãnire (cã-trã-ní-ri) – dau (nvupsescu) cu cãtrani; cãtrãnsescu, cãtãrnãsescu, pisusescu; (fig: cãtrãnescu = (i) mãrinedz, curbisescu, stuhinedz; (ii) (mi) fac lai ca di cãtrani. anapud, andihristu)
{ro: cătrăni; nenoroci}
{fr: goudronner; pester, maudire, rendre (devenir) malheureux}
{en: coat with tar; curse, make someone (become) unhappy}
chilesh
chilesh (chi-léshĭŭ) adg chileshi/chileshe (chi-lé-shi), chilesh (chi-léshĭ), chileshi/chileshe (chi-lé-shi) – tsi easti fãrã peri ãn cap (tu caplu ntreg i tu locuri-locuri); chelesh, chel, chiros, calvu, shuplid, shupliv; (fig: chilesh = palju-om, om arãu, tsi nu easti bun ti tsiva)
{ro: chel, chelbos}
{fr: chauve, taigneux}
{en: bald, calvous}
ex: sh-tini, chilesh (fig: palju-om), dishcljisesh gura?
§ chel (chĭélŭ) adg chelã (chĭé-lã), chelj (chĭéljĭ), cheli/chele (chĭé-li) – (unã cu chilesh)
§ chelesh (chĭé-leshĭŭ) adg cheleshi/cheleshe (chĭé-le-shi), chelesh (chĭé-leshĭ), cheleshi/cheleshe (chĭé-le-shi) – (unã cu chilesh)
ex: tsi-nj tsã feci io, un om oarfãn shi chelesh!; di-aistã oarã eara shi ficiorlu a nostru, tsi-lj striga tuts chelesh
§ cherã2 (chĭe-rắ) sf pl(?) – lãngoari lungã, duriroasã, tsi s-lja di la om la om, sh-cari-l fatsi omlu si scoatã gãrnutsã n cap shi sã sh-chearã perlu (si s-facã calvu, chel)
{ro: chelbe}
{fr: teigne}
{en: tinea, scalp disease}
ex: nu ti-aproachi di-aestu cã ari cherã (lãngoarea tsi-l fatsi un om s-hibã calvu)
§ chiros (chi-rósŭ) adg chiroasã (chi-rŭá-sã), chirosh (chi-róshĭ), chiroasi/chiroase (chi-rŭá-si) – tsi nu-ari peri n cap (tu caplu ntreg i tu locuri-locuri) di itia cã ari unã lãngoari tsi-l fatsi sã-sh chearã perlu; calvu, chel, chilesh, chelesh, shuplid, shupliv
{ro: chelbos}
{fr: taigneux}
{en: bald, calvous}
ex: dzinirli lu-avem chiros (fãrã peri ãn cap)
§ calvu (cál-vu) adg calvã (cál-vã), calyi (cál-yi), calvi/calve (cál-vi) – (unã cu chiros)
dosã
dosã (dó-sã) sf dosi/dose (dó-si) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã pãltitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei trã paradz; putanã, curvã, ruspii, aruspii; (fig: dosã = muljari tsi u-ariseashti si s-ambairã cu multsã bãrbats, cã lja i nu lja doari i paradz di la elj tr-aestu lucru)
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}
ex: shtiu tu tsi api ti-adachi, lea dosã! (lea putanã!); dzua tutã stãtea arucutitã cu curlu cãtrã soari, teasã ca vãrnã palju-dosã
fatigei
fatigei (fa-ti-gé-i) sm, sf, adg pl(?) – (om) tsi dutsi unã banã nitinjisitã di pãnghii (di purnilji, putãnlichi); aspartu, palju-om, pãnghios, pushtu, pushtean, pushtan
{ro: depravat, desfrânat}
{fr: homme de basse étage, dépravé}
{en: vicious, debauched, depraved (person)}
foali/foale
foali/foale (fŭá-li) sf folj (fóljĭ) –
1: unã soi di sac faptu di cheali di oai (tumtã di lãnã sh-turnatã anapuda) tu cari s-tsãni (ma multu) cash; fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vurgã, zbãrnic, vãtãlah, utri, utur, vãtãlah;
2: hãlati cu un sac di cheali mplin di aerã cu cari s-fatsi vimtu (trã muzicã, trã aprindearea-a foclui, etc.); (fig:
1: foali = (i) partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; pãnticã, bicã, buric, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbishinã; (ii) om tsi easti multu gras; (iii) palju-om; om tsi nu easti bun trã tsiva tu lumi, tsi easti-arãu, etc.; expr:
2: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
3: escu (mi-adar) foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.) = escu (mi-adar) mplin ca unã foali, mi umplu ca unã foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.);
4: mi mãshcã tu foali = mi doari pãntica;
5: li-aruc (lj-u dau) tu foali = mãc multu;
5: nj-umflu foljli = dormu ahãndos)
{ro: burduf din piele de oaie în care se conservă brânza; foale}
{fr: sac fait de peau crue de mouton tondue et retournée, qui sert à la conservation du frommage; soufflet}
{en: bag made of sheep pelt turned over (used to keep cheese); bellows}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: foalea); cash bun tu foali di cãni; cashlu di foali easti multu gustos; bãgai patru folj di cash trã earnã; yinu sã sufli la foali; suflã tu foc cu foljli; mi mãshcã tu foali
(expr: mi doari pãntica); foali s-adrarã di mãcari
(expr: mãcarã multu, s-nãfãtirã); s-featsi foali
(expr: s-umflã ca unã foali di mãcari); easti-l foali di nvitsari
(expr: ari nvitsatã multi, easti mplin di nvitsãturã, easti multu shtiut; s-dzãtsi ma multu cãndu vrei s-ts-arãdz di cariva); ti ved cã ts-umflash foljli
(expr: durnjish ahãndos)
§ fuljinã (fu-ljí-nã) sf fuljini/fuljine (fu-ljí-ni) shi fuljinj (fu-ljínjĭ) – (unã cu foali)
ex: unã fuljinã di cash ari multu-multu yinghits ucadz; ca multu aruts tu fuljinã
(expr: mãts ca multu); u! fuljina (fig: palju-omlu) a daraclui!
§ fuljic (fu-ljícŭ) sm fuljits (fu-ljítsĭ) – foali ma njic
gãnoj
gãnoj (gã-nójĭŭ) sm gãnoji (gã-nójĭ) – palju-om tsi nu easti bun trã tsiva; picean, tsili-pai, tsapatsuc, tsãrlos, xipoltu, palju-om
{ro: nemernic, om de nimica}
{fr: homme sans valeur, bon à rien, maroufle}
{en: scoundrel, good for nothing}
ex: pri her shi un gãnoj poati s-treacã