DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aradã1

aradã1 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); loclu dit aestã stari (sireauã) tu cari s-aflã un di-aesti lucri; bair (di mãrdzeali tu-unã ghiurdani, di zboarã tu-unã carti, etc.), radã, arãdãrichi; bair, chindinar, ordu, sãrã, sireauã, taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, palã, petur, etc.;
(expr:
1: om di-aradã = om ca tuts alantsãlj, cum lipseashti s-hibã;
2: om cama di-aradã = om di soi ma bunã, di-ugeachi;
3: nu da aradã = zburashti fãrã aradã)
{ro: ordine, rând; salbă}
{fr: ordre, arrangement, rang; file; collier}
{en: order, arrangement, rank; file; necklace}
ex: bãgai aradã (ndrepshu, anischirsii) n casã; am aradã la beari (shtiu cum s-beau, beau cum lipseashti); voi nu-avets aradã (lucrili li-avets cãtrã naljurea); bagã-li lucrili tu-aradã (cum lipseashti, un dupã-alantu); imnã tu-aradã (tu sireauã, un dupã-alantu); patru dzãli tut pi-aradã (sireauã); unã aradã (un strat, un petur) di chetri, unã aradã (un strat, unã palã) di tsarã; s-nã pitritsets ãndauã arãdz (bairi di zboarã tu-unã carti); easti om di-aradã
(expr: ca tuts alantsãlj); gionj, ma di-aradã
(expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bunã); dupã cum n-adutsi arada (dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã; icã, (vedz aradã2), dupã cum u caftã adetea)

§ radã (rá-dã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradã1)
ex: eshti pi-ahtari radã (aradã, stari)?

§ nearadã (nea-rá-dã) sf nearãdz (nea-rắdzĭ) – lipsã di-aradã; starea-a unui lucru tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã, atãxii
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}
ex: ari mari nearadã n casã

§ arãdãrichi/arãdãriche (a-rã-dã-rí-chi) sf arãdãrichi (a-rã-dã-ríchĭ) – lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; bair (di galbinj, bãgat multi ori deavãrliga di capelã, di fes); bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); rãdãrichi, aradã, ordu, udopsu, sãrã, sireauã; bair, ghiurdani, ghirdani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

area

area (a-reá) adv – tsi suntu diparti un di-alantu; tsi nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu arari; aretcu, arar, rar
{ro: rar}
{fr: rarement}
{en: rare, seldom}
ex: area yini pri la noi s-nã veadã; di-atumtsea nãsi area s-duc la picurari; cãt ma area (aretcu) prashlji, ahãt ma grash s-fac

§ arãescu1 (a-rã-ĭés-cu) vb IV arãii (a-rã-íĭ), arãeam (a-rã-ĭámŭ), arãitã (a-rã-í-tã), arãiri/arãire (a-rã-í-ri) – li fac s-hibã cama arari, lucrili (tsi s-afla deadun tu-un loc); lucrili tsi s-aflã aproapea, li fac si s-dipãrteadzã un di-alantu; arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu
{ro: rări, rarefia, împrăştia}
{fr: raréfier, rendre rare, éparpiller}
{en: rarefy, make scarce, spread}
ex: el lj-arãi prashlji n bãhce (lji ndipãrtã un di-alantu, cu scutearea-a atsilor tsi s-afla tu mesi); oaspitslji arãirã (s-arãspãndirã) ca cãprili; arãirã (s-arãspãndirã) prit pãduri; arãits-vã! (arãspãndzãts-vã!); oaminjlji arãirã

§ arãit1 (a-rã-ítŭ) adg arãitã (a-rã-í-tã), arãits (a-rã-ítsĭ), arãiti/arãite (a-rã-í-ti) – tsi easti mutat dit un loc njic (iu sta adunat cu altsã) tu-un loc ma mari iu va s-aflã ma ndipãrtat di altsã; arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit
{ro: rărit, rarefiat, împrăştiat, dispersat}
{fr: raréfié, rendu rare, éparpillé}
{en: rarefied, made scarce, spread}
ex: nj-u mintea arãitã (dusã, scrupsitã) diparti

§ arãiri1/arãire (a-rã-í-ri) sf arãiri (a-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãeashti tsiva; arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de raréfier, d’éparpiller, de disperser}
{en: action of rarefying, of making scarce, of spreading, of dispersing}
ex: yini chirolu di-arãiri (di-arãspãndiri, di fãtseari ma arettsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

atãxii/atãxie

atãxii/atãxie (a-tãc-sí-i) sf atãxii (a-tãc-síĭ) – starea-a lucrului tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); lipsã di-aradã; nearadã, acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}

§ atacta (á-tac-ta) adv – tsi nu-ari aradã; tsi easti fãrã-aradã; alocut, palaz, naljurea
{ro: dezordonat}
{fr: en désordre}
{en: disorderly}

§ acatastasi/acatastase (a-ca-tás-ta-si) sf pl(?) – (unã cu atãxii)

§ acãtãstãsii/acãtãstãsie (a-cã-tãs-tã-sí-i) sf acãtãstãsii (a-cã-tãs-tã-síĭ) – (unã cu atãxii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsingu1

tsingu1 (tsín-gu) (mi) vb III shi II tsimshu (tsím-shĭu), tsindzeam (tsin-dzeámŭ), tsimtã (tsím-tã), tsindziri/tsindzire (tsín-dzi-ri) shi tsindzeari/tsindzeare (tsin-dzeá-ri) – ãnj bag (nj-acats) bãrnul (curaua, armatli, apala, etc.) deavãrliga di mesi; bag, acats; (fig:
1: tsingu = anvãrlig, anvãrlighedz, nvãrlighedz, nvãrlig, ntserclju, ntsircljedz, tsircljedz; expr:
2: li tsingu (armatli, apala) = inshii fur;
3: gioni, si-lj tsindzi apala = multu gioni)
{ro: încinge; înconjura}
{fr: ceindre; ceinturer, entourer}
{en: gird; girdle, surround}
ex: tsindzi-ts (bagã-ts) brãnlu; s-tsingã apala; sh-tsindzi armatli; tsindzi-ti cama troarã; tsimshu (fig: nvãrligai) ponjlji cu sãltsi; va u tsindzeam
(expr: va isham fur); furlji tsimsirã (fig: anvãrligarã) hoara; bagã-li unã pristi alantã shi tsindi-nj-li cu curãili

§ tsimtu (tsím-tu) adg tsimtã (tsím-tã), tsimtsã (tsím-tsã), tsimti/tsimte (tsím-ti) – tsi sh-ari bãgatã bãrnul (curaua, armatli, apala, etc.) di mesi; bãgat, acãtsat
{ro: încins; înconjurat}
{fr: ceint; ceinturé, entouré}
{en: girded; girdled, surrounded}
ex: eara tsimtu cu un brãn di mãtasi; mesea tsimtã; cu tuti amãrtiili tsi ts-easti tsimtu (acãtsat) suflitlu a tãu

§ tsindziri/tsindzire (tsín-dzi-ri) sf tsindziri (tsín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-bagã bãrnul (curaua, armatli, apala, etc.) di mesi; tsindzeari, bãgari, acãtsari
{ro: acţiunea de a (se) încinge; de a înconjura; încingere; înconjurare}
{fr: action de ceindre; de ceinturer, d’entourer}
{en: action of girding; of girdling, of surrounding}

§ tsindzeari/tsin-dzeare (tsin-dzeá-ri) sf tsindzeri (tsin-dzérĭ) – (unã cu tsindziri)
ex: ma pri gioni tsi easti! gioni trã tsindzeari-apala
(expr: multu gioni)

§ tsingãtoari/tsingãtoare (tsin-gã-tŭá-ri) sf tsingãtori (tsin-gã-tórĭ) – lugurii cu cari s-tsindzi omlu di mesi; bãrnu, curauã, culani, etc.
{ro: cingătoare}
{fr: ceinture, cordon}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn