DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culari1/culare

culari1/culare (cu-lá-ri) sf culãri (cu-lắrĭ) – luguria (faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã) cu cari sã ncljidi curaua tsi s-poartã di mesi i pi cap; paftã, paptã, pahtauã, plangã, palangã, gube, ploaci
{ro: pafta}
{fr: ceinture a boucles}
{en: buckle, clasp}
ex: Litsã cu cularea n cap (cu pafta pi cap)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gube1

gube1 (gu-bé) sm gubedz (gu-bédzĭ) – luguria (faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã), cu cari sã ncljidi curaua tsi s-poartã di mesi; lucru di-asimi tsi-l poartã muljerli cu culanea di mesi; paftã, paptã, pahtauã, plangã, palangã, culari, ploaci
{ro: pafta}
{fr: ceinture a boucles}
{en: buckle, clasp}
ex: armãnili poartã gubedz (paftali) di mesi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

paftã1

paftã1 (páf-tã) sf pafti/pafte (páf-ti) – luguria faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã, cu cari sã ncljidi curaua tsi s-poartã di mesi; paptã, pahtauã, plangã, palangã, cãtrãmã, gube, culari, ploaci
{ro: pafta}
{fr: gond à patte que les jeunes femmes portent à la ceinture}
{en: buckle, clasp}
ex: ari pafti di asimi afumati cu flurii; tricu moda a paftilor

§ pahtauã (pah-tá-ŭã) sf pahtali/pahtale (pah-tá-li) – (unã cu paftã)

§ paptã (páp-tã) sf papti/papte (páp-ti) – (unã cu paftã)

§ palangã (pa-lán-gã) sf palãndzi (pa-lắn-dzi) – (unã cu paftã)

§ plangã (plán-gã) sf plãndzi (plắn-dzi) – (unã cu paftã)
ex: Stasa sh-bãgã plãndzili

§ mpaftu (mpáf-tu) (mi) vb I mpãftai (mpãf-táĭ), mpãftam (mpãf-támŭ), mpãftatã (mpãf-tá-tã), mpãftari/mpãftare (mpãf-tá-ri) – u-acats pafta di la curaua di mesi; mi tsingu cu pafta
{ro: (se) încinge cu pafta}
{fr: boucler la ceinture avec la “pafta”}
{en: buckle up with “pafta”}
ex: nu poati si si mpaftã (si sh-acatsã pafta); mpaftã caljlji (bagã-lã cãtrãmãlu)

§ mpãftat (mpãf-tátŭ) adg mpãftatã (mpãf-tá-tã), mpãftats (mpãf-tátsĭ), mpãftati/mpãftate (mpãf-tá-ti) – tsi sh-ari acãtsatã pafta di la curauã
{ro: încins cu pafta}
{fr: bouclé avec la “pafta”}
{en: buckled up with “pafta”}

§ mpãfta-ri/mpãftare (mpãf-tá-ri) sf mpãftãri (mpãf-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mpaftã
{ro: acţiunea de a (se) încinge cu pafta}
{fr: action de boucler la ceinture avec la “pafta”}
{en: action of buckling up with “pafta”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ploaci2/ploace

ploaci2/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – luguria (faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã) di la curaua-a oaminjlor, cu cari sã ncljidi curaua tsi-u poartã di mesi; paftã, paptã, pahtauã, plangã, palangã, gube, culari
{ro: placă, pafta}
{fr: ceinture a boucles}
{en: buckle, clasp}
ex: featili trã mãrtari shi nveastili poartã di mesi ploci (pafti, culãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã