DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãpã

arãpã (a-rắ-pã) sf arãpi (a-rắpĭ) shi arãchi (a-rắchĭ) – catifur multu ncljinat shi piricljos trã omlu cari va s-lu dipunã (cã easti lishor ca s-cadã shi sã-sh facã arãu); rãpã, ripã, creac, meal, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, areapit, areapid, arepit, aripidinã, himã, hãu, hau, hauã
{ro: râpă, prăpastie}
{fr: escarpement, précipice, abîme, gouffre}
{en: steep slope, abyss, chasm, precipice}
ex: pi arãpi mi-arucutirã

§ rãpã (rắ-pã) sf rãpi (rắpĭ) shi rãchi (rắchĭ) – (unã cu arãpã)

§ ripã (rí-pã) sf ripi (rípĭ) shi richi (ríchĭ) – (unã cu arãpã)
ex: cãrvanea, ripa nghios ascapã; s-ruzui ripa cu nãsh; earam pi-unã ripã (catifur, coastã) a muntilui

§ arãpos (a-rã-pósŭ) adg arãpoasã (a-rã-pŭá-sã), arãposh (a-rã-póshĭ), arãpoasi/arãpoase (a-rã-pŭá-si) – tsi ari tuti hãrli a unei arãpã; tsi easti ncljinat shi ahãndos ca unã arãpã; rãpos, aripidinos
{ro: râpos, prăpăstios}
{fr: abrupt, escarpé}
{en: abrupt, steep}
ex: munti mari shi arãpos (cu multi arãpi, hãuri, etc.)

§ rãpos (rã-pósŭ) adg rãpoasã (rã-pŭá-sã), rãposh (rã-póshĭ), rãpoasi/rãpoase (rã-pŭá-si) – (unã cu arãpos)

§ areapit (a-reá-pitŭ) sn areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu arãpã)
ex: ca cãpãrli tu areapit (arãpã)

§ arepit (a-ré-pitŭ) sn arepiti/arepite (a-ré-pi-ti) – (unã cu arãpã)

§ arup4 (a-rúpŭ) sn arupuri (a-rú-purĭ) – (unã cu arãpã)
ex: plãndzi shi zghileashti sh-tu arup s-arucuteashti; aruplu a Sionlui

§ arocut2 (a-rócutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) – (unã cu arãpã)
ex: arocutlu (aripidina, gremlu) i mari; va s-alunits di pri arocut (arãpã)

§ aripidinã (a-ri-pi-dí-nã) sf aripidinj (a-ri-pi-dínjĭ) – loclu ncljinat tsi dipuni di ndzeanã cãtrã nghios ca tu-unã arãpã; ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmpu

cãmpu (cắm-pu) sn cãmpuri (cắm-purĭ) shi cãnchi (cắn-chi) – loc mari sh-tes (padi) fãrã vãljuri, dzenj shi ohturi (di-aradã cu agri tsi s-lucreadzã icã tsãnut cu earbã ti hrana-a prãvdzãlor); padi, pãdinã, padinã, mire, mulãlichi;
(expr: muntsãlj lj-adar cãmpu = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj dip canda suntu cãmpuri)
{ro: câmp}
{fr: champ, pays plat, (terrain en) plaine}
{en: field, flat open country, plain}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); tu cãmpul (padea) di Bituli; toamna, multsã-armãnj dipun tu cãmpu; pri cãmpul nilucrat creashti earbã; s-ti duc la cãmpu (tu hoara dit pãdinã); s-featsi un cãmpu mari sh-mushat; apili atseali tsi s-avea adunatã n cãmpu shi prit bãltsã; un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om

§ cãmpic (cãm-pícŭ) sn cãmpitsi/cãmpitse (cãm-pí-tsi) – cãmpu ma njic; cãmpish
{ro: câmp mic}
{fr: petit champ}
{en: small plain}

§ cãmpish1 (cãm-píshĭŭ) sn cãmpishuri (cãm-pí-shĭŭrĭ) – (unã cu cãmpic)

§ cãmpish2 (cãm-píshĭŭ) adg cãmpishi/cãmpishe (cãm-pí-shi), cãmpish (cãm-píshĭ), cãmpishi/cãmpishe (cãm-pí-shi) – tsi ari s-facã cu cãmpul; tsi yini dit (creashti tu, bãneadzã tu, etc.) cãmpu
{ro: câmpenesc}
{fr: champêtre, de plaine}
{en: rustic, rural, from plains}
ex: tutiputã cãmpishi (di cãmpu); calu tsi-adusish easti cãmpic (di cãmpu)

§ cãmpean (cãm-peánŭ) sm, sf cãmpeanã (cãm-peá-nã), cãmpenj (cãm-pénjĭ), cãmpeani/cãmpeane (cãm-peá-ni) – om tsi bãneadzã tu cãmpu
{ro: câmpean}
{fr: habitant de la plaine}
{en: man living in the plains, plains man}
ex: noi cãmpenjlji avem cama mari zulumi ca muntenjlji

§ cãmpar (cãm-párŭ) sm, sf cãmparã (cãm-pá-rã), cãmpari (cãm-párĭ), cãmpari/cãmpare (cãm-pá-ri) – (unã cu cãmpean)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catifur

catifur (ca-tí-furŭ) sn catifuri/catifure (ca-tí-fu-ri) – loc ncljinat tsi dipuni di ndzeanã cãtrã n ghios; areapid, aripidinã, ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, hima
(expr: ljau catifurlu = (i) lucrili nu-nj si duc ghini, ambar; (ii) mi duc cãtã nghios, scad cu ilichia, aushescu)
{ro: povârniş, râpă}
{fr: pente, penchant, descente; déclivité}
{en: slope; declivity}
ex: loarã catifurlu (dipusirã aripidina; icã expr: scãdzurã cu ilichia); mi loa catifurlu
(expr: lucrili nu-nj njirdzea ghini, ambar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãbjeu

gãbjeu (gãb-jĭéŭ) sm gãbjei (gãb-jĭéĭ) – arburi minut, cari creashti di-aradã tu muntsãlj analtsã, cu frãndzãli ca atsi cu-unã anjurizmã ahoryea, tsi nu cad earna, sh-cari fatsi yimishi njits sh-viniti-lãi; tufã di-ahtãri arburi; gãbgeu, giuneapini, giunepini
{ro: jep, jneapen}
{fr: espèce de genévrier alpin}
{en: juniper species}
ex: fish-fish, ljepurli, geu-geu, prit gãbjeu, cãnili; ascuche trei ori ãn sin shi s-hipsi tu-un gãbjeu (tu-unã tufã du giuneapinj); dit pãdina cu gãbjei; ficiorlu, tsi s-avea ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri; Roma easti cama mari, cum i bradlu prit gãbjei

§ gãbgeu (gãb-gĭéŭ) sm gãbgei (gãb-gĭéĭ) – (unã cu gãbjeu)
ex: shidea culcush adunat tu-un gãbgeu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misãreauã

misãreauã (mi-sã-reá-ŭã) sf misãrei (mi-sã-réĭ) – loc dishcljis dit pãduri cu putsãnj arburi; cãmpu nilucrat, cu putsãnã earbã, tsi s-aflã namisa di dauã agri; mire, mireauã, ciiri, dyeargu
{ro: rarişte, poiană}
{fr: endroit qui est entre deux champs ensemencés, et qui n’est pas labouré; clairière}
{en: border between two fields with little vegetation; glade}
ex: prit surinuri sh-misãrei

§ mire (mi-ré) sm miredz (mi-rédzĭ) – cãmpu njic nilucrat pri cari creashti earbã trã prãvdzã, trã pãshteari i tãljari sh-uscari; mireauã, ciiri, pãshuni, pãdinã, padinã, padi, cãmpu
{ro: islaz}
{fr: (endroit riche en) pâtu-rage}
{en: grazing (ground), pasture (land)}
ex: mire (loc trã pãshuni) trã calj

§ mireauã (mi-reá-ŭã) sf mirei (mi-réĭ) – (unã cu mire)
ex: adush caljlji s-pascã tu mireaua di ningã hoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mulchi/mulche

mulchi/mulche (múl-chi) sf mulchi (múl-chi) – unã parti dit aveari (casã, loc, paradz, etc.) icã ntreaga aveari avutã di cariva; nicuchiratã cu casã sh-loc multu (cu agri, prãvdzã, pãshuni i pãduri)
{ro: proprietate, domeniu}
{fr: propriété, domaine}
{en: property, domain}
ex: om cu mulchi (nicuchiratã, casi, agri, prãvdzã)

§ mulãlichi/mulãliche (mu-lã-lí-chi) sf mulãlichi (mu-lã-líchĭ) – loc (padi) mari sh-tes fãrã vãljuri, dzenj shi ohturi, di-aradã cu agri shi pãshuni; unã mulchi mari cu cãmpu avut, cu biricheti multã, bun trã arniulu-a oilor; cãmpu, padi, pãdinã
{ro: câmpie; domeniu}
{fr: contrée, champ, plaine; région riche qui est également un bon quartier d’hiver pour les troupeaux}
{en: field, flat open country, plain; rich plains suitable for cattle wintering quarters}
ex: tu pondul arniu, tu pusta mulãlichi; neaua s-tucheashti curundu tru mulãlichi; trec cãmpul di mulãlichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

padi1/pade

padi1/pade (pá-di) sf pãdz (pắdzĭ) – loc tes (dishcljis) fãrã dzenj shi ohturi pri cari creashti ma multu earbã ti hrana-a prãvdzãlor; pãdinã, padinã, mire, cãmpu;
(expr:
1: muntili (ohtul) padi l-fac = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj (ohturli) dip canda suntu pãdz;
2: mi fac padi trã…= fac tut tsi pot trã…;
3: ti fac padi = ti-aurlu, ti cãtigursescu;
3: padea ohtu shi ohtul padi vai fats = (i) va s-aladz tut loclu, muntsã sh-pãdz; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-alavdã multu;
4: scot tu padi; es tu padi; mi dau di padi = scot (es) tu migdani; aspun (s-aflã, sã nveatsã, s-discoapirã) lucri tsi nu suntu cunuscuti (tsi suntu acrifo);
5: loarã padea = dipusirã, s-arãirã)
{ro: şes, pajişte, padină}
{fr: terrain aplani; plan; terrain en plaine}
{en: field, plane; flat open plain}
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); prãvdzãli pascu tu padi; nã dzuã imnãm pritu padi; easti padi, nu easti munti; din padi pãnã n tser; padea ohtu shi ohtul padi vai fats
(expr: va s-aladz pristi tut loclu, muntsã sh-pãdz); moi lai munte, nj-ti fã padi
(expr: alagã-l tut loclu); padi muntili s-lu-adrãm
(expr: s-lu-alãgãm tut loclu); Muluvishti, nghios, tru pãdz; padi s-featsi
(expr: featsi tut tsi putea s-facã); s-nu mi spunj, s-mi scots tu padi
(expr: s-nu mi prudai, s-nu spunj acrifolu-a meu); s-nu ti dai di padi
(expr: s-nu ti-aspunj, s-nu ti prudai, s-nu esh tu migdani) cã hii featã; nu va ti scot tu padi
(expr: nu va s-aspun acrifolu, mistiryiul a tãu; nu va ti prudau, nu va ti scot tu migdani); nu s-vidzu tsiva tu padi
(expr: nu s-vidzu s-easã tsiva tu migdani); vã featsi padi tu lumi
(expr: vã cãtigursi multu, vã aurlã); ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi (s-nu si nveatsã, s-nu s-aflã) alihea nã dzuã

§ pãdinã (pã-dí-nã) sf pãdinj (pã-dínjĭ) – loc njic sh-tes fãrã ohturi (cãmpu njic) pri cari creashti di-aradã earbã trã hrana-a prãvdzãlor; padinã, padi, mire, cãmpu
{ro: padină}
{fr: pré en plaine, petit terrain en plaine}
{en: meadow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: loclu,