DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bilje

bilje (bi-ljĭé) sm biljadz (bi-ljĭádzĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, taxirati, ndezmã, ndizmã, distihii, cãtratsã, pacus, pacuz, lãeatsã, halã;
(expr: gioacã preftul di bilje = cã voi i cã nu voi, lipseashti s-lu fac un lucru)
{ro: belea, nenorocire}
{fr: malheur, embarras, embêtement, fléau}
{en: misfortune, worry, scourge}
ex: pãtsãi un mari bilje; aestu eara biljelu-a biljadzlor

§ biljauã (bi-ljĭá-ŭã) sf biljei (bi-ljĭéĭ) – (unã cu bilje)
ex: mãri biljei ãnj deadi; hiu tu mari biljauã

§ biljai/biljae (bi-ljĭá-i) sf biljei (bi-ljĭéĭ) – (unã cu bilje)
ex: trapshu nã mari biljai; cãdzu biljaea pri tini; tsi biljai (tsi pãtsã) di nu yini?

§ bileauã (bi-leá-ŭã) sf bilei (bi-léĭ) – (unã cu bilje)

§ beljagi (be-ljĭa-gí) sm beljageadz (be-ljĭa-gĭádzĭ) – om tsi lj-adutsi biljadz a unui; om (lucru) tsi-l fatsi pi cariva sã si ndiriseascã
{ro: belaliu; jenant}
{fr: embarrassant}
{en: embarrassing}
ex: easti beljagi (un tsi n-adutsi biljadz, tsi nã ndiri-seashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtratsã

cãtratsã (cã-trá-tsã) sf cãtrãts (cã-trắtsĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; taxirati, distihii, pacus, pacuz, lãeatsã, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, halã
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
ex: pãtsãm unã cãtreatsã (taxirati)

§ cãtrãcearcu (cã-trã-cĭár-cu) adg cãtrãcearcã (cã-trã-cĭár-cã), cãtrãceartsi (cã-trã-cĭár-tsi), cãtrãceartsi/cãtrãceartse (cã-trã-cĭár-tsi) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti shi s-l-aducã a oaminjlor mãri cãtrãts; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); arãu, slab, lai, tihilai, afishcu, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, etc.; (fig: tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.)
{ro: rău, răutăcios, crud}
{fr: mauvais, méchant, malin}
{en: bad, evil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghideri/ghidere

ghideri/ghidere (ghi-dé-ri) sf ghideri (ghi-dérĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, cripãri (dureri shi znjii trupeshti shi sufliteshti); taxirati, distihii, cripari, cãtratsã, lãeatsã, pacus, pacuz, scangi, scanci, cangi, halã
{ro: nenorocire, bătaie de cap}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
ex: gionjlj-armãnj fãrã ghideri (fãrã cripãri); ghiderli (taxirãtsli) a meali crescu; vidzui mãri ghideri; vulturlu aestu pãtsa nã ghideri multu greauã; omlu, cãndu-lj yini ghiderea, va s-u tragã; cu ciubuchea n gurã, fãrã cripãri, fãrã ghideri, di-lj dutsea banã!

§ chideri/chidere (chi-dé-ri) sf chideri (chi-dérĭ) – (unã cu ghideri)
ex: mi-avinã tut chideri (cripãri); avu mari chideri; tsi chideri (taxirati) lu-agudi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pacuz

pacuz (pá-cuzŭ) sn pacuzi/pacuze (pá-cu-zi) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi (a omlui tsi u pati) mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; pacus, taxirati, distihii, cãtratsã, lãeatsã, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, halã
{ro: nenorocire, pacoste}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
ex: tru ntunicatã s-featsi pacuzlu (lãeatsa); s-nu facã vãrnu pacuz (lãeatsã) di n-acãtsãm nãrli cu mãna di pri multu miscu; cãdzu pacuslu (biljelu) pri noi; aestu easti pacus (taxirati, bilje)

§ pacus (pá-cusŭ) sn pacusi/pacuse (pá-cu-si) – (unã cu pacuz)

§ ploscut (plós-cutŭ) sn ploscuti/ploscute (plós-cu-ti) – (unã cu pacuz)
ex: mari ploscut (taxirati, biljai) lu-agudi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scangi/scange

scangi/scange (scán-gi) sf scãngi (scắn-gi) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; scanci, cangi, bilje, biljauã, biljai, bileauã, taxirati, pacus, pacuz, taxirati, distihii, cãtratsã, lãeatsã, halã
{ro: belea, nenorocire}
{fr: malheur, embarras}
{en: misfortune, embarrass-ment}

§ scanci/scance (scán-ci) sf scãnci (scắn-ci) – (unã cu scangi)

§ cangi2/cange (cán-gi) sf cãngi (cắn-gi) – (unã cu scangi)
ex: ti-acãtsã cangea (hulia, lãeatsa, taxiratea)? va u tradz!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

taxirati

taxirati (tac-si-rá-ti) sf taxirãts (tac-si-rắtsĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; distihii, cãtratsã, pacus, pacuz, lãeatsã, bileauã, biljauã, biljai, bilje, scangi, scanci, cangi, halã
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
ex: taxiratea (biljaua) pri oaminj lj-alãxeashti; tsi taxirati (biljauã) u-ari aflatã!; mi-aflã (mi-acãtsã, nj-vinji) taxiratea, va s-pãltescu; tutã calea blãstimã oara, cã tuti lãetsli shi taxirãtsli pi caplu a lui cãdzurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã