|
|
pabes
pabes (pa-bésŭ) adg pabesã (pa-bé-sã), pabesh (pa-béshĭ), pabesi/pabese (pa-bé-si) – (om) fãrã pisti; om arãu, ninjilãos, andihristu; babes, apistu, gheaur, cãur, pãngãn, dinsãz, imansãz
{ro: păgân, infidel, hain, parşiv}
{fr: infidèle, mécréant, lâche}
{en: infidel, unbeliever, coward}
ex: a unui gioni, a unui pabes (apistu); hare, hare, pabes (pãngãn, om fãrã njilã) tsi fush
§ babes (ba-bésŭ) adg babesã (ba-bé-sã), babesh (ba-béshĭ), babesi/babese (ba-bé-si) – (unã cu pabes)
ex: om babes tsi eshti!
§ bãbislãchi/bãbislãche (bã-bis-lắ-chi) sf bãbislãchi (bã-bis-lắchĭ) – lucrul urut tsi-l fatsi un pabes; harea urutã tsi u ari un pabes; bãbislichi
{ro: laşitate, parşivenie}
{fr: lâcheté; infidélité}
{en: cowardice, infidelity}
§ bãbislichi/bãbislichi (bã-bis-lí-chi) sf bãbislichi (bã-bis-líchĭ) – (unã cu bãbislãchi)
ex: mi mãcarã cu bãbislichi; mi-acãtsarã cu bãbislichea tsi u feci
apistii/apistie
apistii/apistie (a-pis-tí-i) sf apistii (a-pis-tíĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi nu pistipseashti tu-unã pisti (crishtinã, nturtseascã, etc.); faptul cã un nu-ari nitsiunã pisti; faptul cã nu-i dai besã a unui; harea tsi u-ari atsel tsi s-aspuni bun ma peascumta tsã va arãulu
{ro: lipsă de credinţă, infidelitate, perfidie}
{fr: manque de foi, infidélité, perfidie}
{en: infidelity, treachery}
ex: apistia-a aishtui om u aduchim
§ apistu (á-pis-tu) adg apistã (á-pis-tã), apishtsã (á-pish-tsã), apisti/apiste (á-pis-ti) – tsi easti fãrã pisti; tsi nu easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu trã crishtinj, i crishtin trã turtsi); tsi nu-lj si da besã (la-atseali tsi fatsi i tsi dzãtsi); (un) tu cari omlu nu-ai ncreadiri; (un) tsi nu easti besalã; cari s-aspuni bun ma, peascumta, lj-va arãulu a atsilui tsi-lj fatsi besã; gheaur, pabes, cãur, pãngãn, dinsãz, imansãz
{ro: păgân, necredincios, infidel, perfid}
{fr: infidèle, perfide}
{en: infidel, treacherous}
ex: hii apistu (pabes) sots; cu apistul atsel (cu-atsel pãngãnlu) ti ligash?; mi-alãsã apistul (furlu, pabeslu) cu dzeadzitlu n gurã
§ apistisescu (a-pis-ti-sés-cu) vb IV apistisii (a-pis-ti-síĭ), apistiseam (a-pis-ti-seámŭ), apistisitã (a-pis-ti-sí-tã), apistisi-ri/apistisire (a-pis-ti-sí-ri) – mi fac om tsi nu-ari pisti; mi fac om tsi nu pistipseashti; mi fac apistu, om arãu
{ro: a deveni necredincios}
{fr: ne pas ajouter foi}
{en: become an unbeliever}
ex: apistisi (sh-chiru pistea, s-featsi apistu, om arãu), nu s-poartã ghini
§ apistisit (a-pis-ti-sítŭ) adg apistisitã (a-pis-ti-sí-tã), apistisits (a-pis-ti-sítsĭ), apistisiti/apistisite (a-pis-ti-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã (alãsatã, arnisitã) pistea; tsi s-featsi apistu
{ro: care nu crede}
{fr: mécréant}
{en: unbeliever, infidel}
§ apistisi-ri/apistisire (a-pis-ti-sí-ri) sf apistisiri (a-pis-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu pistipseashti
arãnji/arãnje
arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã
§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji
§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti
§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)
§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)
{ro: deveni râios, căpăta râie}
bãbislãchi/bãbislãche
bãbislãchi/bãbislãche (bã-bis-lắ-chi) sf – vedz tu pabes
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pabesbãbislichi/bãbisliche
bãbislichi/bãbisliche (bã-bis-lí-chi) sf – vedz tu pabes
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pabesdinã
dinã (dí-nã) sf fãrã pl – pistipsirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; pisti, trischii, nom, fedi, imani, besã
{ro: credinţă}
{fr: foi, croyance}
{en: faith}
ex: oaminj fãrã dinã (pisti), fãrã imani; nu-l vedz cã nu-ari dinã?
§ dinsãz (din-sắzŭ) sm, sf, adg dinsãzã (din-sắ-zã), dinsãji (din-sắjĭ), dinsãzi/dinsãze (din-sắ-zi) – numa tsi u da turtsilj a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); om fãrã pisti; om arãu, ninjilãos; apistu, gheaur, cãur, pãngãn, pabes, babes, imansãz
{ro: păgân, infidel, necredincios}
{fr: infidèle, mécréant}
{en: infidel, unbeliever}
ex: easti dinsãzã (fãrã pisti, apistã), imansãzã
gheaur
gheaur (ghĭa-úrŭ) sm, sf, adg gheaurã (ghĭa-ú-rã), gheauri (ghĭa-úrĭ), gheauri/gheaure (ghĭa-ú-ri) – tsi nu easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu trã crishtinj, i crishtin trã turtsi); numa tsi u da turtsilj a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); cãur, apistu, pabes, pãngãn, dinsãz, imansãz; (fig: gheaur, cãur = om arãu, ninjilãos, apistu)
{ro: gheaur, păgân, necredincios}
{fr: infidèle, mécréant}
{en: infidel, unbeliever}
ex: fudz, gheaurã (cãurã, pãngãnã), fudz di-aoatsi; ah! gheaurã
§ cãur (cã-úrŭ) adg cãurã (cã-ú-rã), cãuri (cã-úrĭ), cãuri/cãure (cã-ú-ri) – (unã cu gheaur)
ex: simintsã s-nu sh-armãnã di cãura (pãngãna) di armãnã
hale
hale (ha-lé) sm haledz (ha-lédzĭ) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (si s-chishi) i s-easã nafoarã (si s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, ishitor, chishitor, chinefi, hrii;
(expr:
1: ai unã gurã hale = dzãts zboarã urãti, arushnoasi;
2: eshti un hale = eshti un om urãt, pabes;
3: l-tãlãescu tu hale = lu-aurlu, lu-arushnedz, lu-angiur, l-bag dinãpoi, l-fac tut arizili)
{ro: latrină}
{fr: latrines}
{en: latrines}
ex: l-tãlãi tu hale
(expr: l-featsi rizili); lu ncljisi tu hale cã nu-avea nvitsatã matima; gura lj-easti hale
(expr: zburashti mash lucri urãti)
imani/imane
imani/imane (i-má-ni) sf fãrã pl – pistipsirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; pisti, trischii, nom, fedi, dinã, besã; pistea nturtseascã; (fig: imani = inimã, suflit)
{ro: credinţă}
{fr: foi, croyance}
{en: faith}
ex: cãnj fãrã imani (pisti); lj-aduc tru imani (tu pisti); om fãrã dinã, fãrã imani (fig: inimã); imanea (fig: suflitlu) va s-lj-u scot
§ imam (i-mámŭ) sm imami (i-mámĭ) – preftul (shi dascal) di pisti nturtseascã; hogi, huge, muezim
{ro: hoge, imam}
{fr: imam, prêtre musulman}
{en: imam, prayer leader of Islam}
§ imansãz (i-man-sắzŭ) sm, sf, adg imansãzã (i-man-sắ-zã), imansãji (i-man-sắjĭ), imansãzi/imansãze (i-man-sắ-zi) – un tsi nu easti di pistea nturtseascã al Islam; dinsãz, apistu, gheaur, cãur, pabes, babes, pãngãn
{ro: infidel}
{fr: mécréant, infidèle}
{en: infidel, unbeliever}
ex: easti fãrã dinã, imansãzã (fãrã pisti, fãrã inimã); easti dinsãzã, imansãzã (fãrã pisti, apistã)
§ imansãz penir (i-man-sắz-pe-nír) invar – cash dit cari s-ari scoasã tut umtul; bagi, gavruyeani
{ro: brânză din care s-a scos tot untul}
{fr: fromage dont on a extrait tout le beurre}
{en: cheese made of skimmed milk}