DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãzari/pãzare

pãzari/pãzare (pã-zá-ri) sf pãzãri (pã-zắrĭ) –
1: loc mari sh-tes, maxus ndreptu trã vindearea sh-acumpãrarea di lucri di tuti turliili; loclu dit mesea i mardzinea di hoarã i cãsãbã, iu s-aflã duchenjli tu cari s-vindu tuti soili di lucri, iu s-dutsi dunjaea sã psuniseascã; cirshii, bizusteni, piatsã;
2: zboarãli tsi sh-li alãxescu atsel tsi vindi cu-atsel tsi-acumpãrã, tra si s-agiungã la unã aduchiri trã pãhãlu-a lucrilor tsi suntu trã vindeari; (fig:
1: pãzari = (i) hoarã, cãsãbã, pulitii (tsi ari di-aradã un loc trã pãzarea-a oaminjlor); (ii) zborlu (tinjia, pãhãlu) tsi aspuni cãt fatsi (custuseashti) un lucru (trã vindearea i acumpãrarea-a lui); expr:
2: fãtsem (cãdem tu) pãzari = zburãm (n-aduchim) trã pãhãlu-a lucrilor tsi s-vindu;
3: lj-dau nã pãzari = lj-dzãc cu cãt voi s-lu vindu (s-lu-acumpãr) un lucru;
4: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
5: pãzarea nãinti (s-nu-avem ãncãceari nãpoi) = (ma s-nu vrei s-ti ncaci, s-ai zboarã ma nãpoi) fã pãzarea nãinti)
{ro: târg, piaţă, tocmeală}
{fr: marché public; foire; marchandage}
{en: (public) market; haggling over price}
ex: mi duc ãn pãzari (cirshii); feci pãzari (pãzãripsii) tra s-lji vindu misurlu; tsi dimãndzã s-ts-aduc dit pãzari?; njershu n pãzari (cirshii) tra s-acumpãr cash shi umtu; v-acumpãrai a voauã cãti un brãn arosh din pãzari; tsintsi-armãnj, unã pãzari (cirshii, pãnãyir); pi calea di pãzari; dicãt zboarã nãpoi, ma ghini pãzari (zbor trã pãhãlu-a lucrilor) nãinti; lj-lipsea a luplui, (s-ducã) n pãzari?; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; pãzarea cãt (fig: cari-i pãhãlu, cãt fatsi, tsi tinjii ari)? ntreabã Chitlu?; macã nu dai pãzarea (fig: tinjia) tsi-ts caftu; ashi cãdzurã tu pãzari
(expr: ashi s-aduchirã trã pãhãlu-a lucrilor tsi s-vindu); ashi cãdzurã tru pãzari (s-aduchirã ti pãhã); lj-dãdea nã pãzari njicã
(expr: lj-dãdea putsãn, unã tsinjii njicã trã lucrili tsi-acumpãra); fu pãzari fãrã hãngi; pãzarea s-bitiseashti; Bitulea easti nã pãzari (fig: pulitii, cãsãbã) mari; lj-avea scoasã caplu n pãzari a furlui (tu cirshii, piatsã, misuhori); easti pãzari (dzua di pãzari) adzã

§ pãzãripsescu (pã-zã-rip-sés-cu) (mi) vb IV pãzãripsii (pã-zã-rip-síĭ), pãzãripseam (pã-zã-rip-seámŭ), pãzãripsitã (pã-zã-rip-sí-tã), pãzãripsiri/pãzãripsire (pã-zã-rip-sí-ri) – zburãscu cu cariva tra s-n-aduchim trã pãhãlu cu cari va s-vindã (va s-acum-pãrã) un lucru; fac pãzari cu-atsel tsi vindi un lucru (tsi voi s-lu-acumpãr), tra s-lji scadã tinjia; fac pãzari; pãzãrisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn