DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

lãhtarã

lãhtarã (lãh-tá-rã) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; lãhtari, lãhtar, pãvrii, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, datã, frixi, ceaush, trom, trumarã, tãrtili, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: di mari lãhtarã, lji ngljitsã sãndzili

§ lãhtari/lãhtare (lãh-tá-ri) sf lãhtãri (lãh-tắrĭ) – (unã cu lãhtarã)
ex: lj-acatsã tuts nã lãhtari; lãhtari mi lja cãndu nj-aduc aminti di-atsea noapti, aclo s-lji hibã!

§ lãhtar (lãh-tárŭ) sm pl(?) – (unã cu lãhtarã)
ex: gri gionili cu lãhtar; ti loa lãhtarlu cãndu li videai; tsãnea ãn bratsã cu lãhtar un trup

§ lãhtãrii/lãhtãrie (lãh-tã-rí-i) sf lãhtãrii (lãh-tã-ríĭ) – lãhtarea sh-trimburarea tsi lu-acatsã omlu cãndu s-aspari multu; lãhtarã, lãhtari, lãhtar
{ro: groază, tremur de frică}
{fr: terreur, effroi}
{en: terror}

§ lãhtãros (lãh-tã-rósŭ) adg (shi adv invar) lãhtãroasã (lãh-tã-rŭá-sã), lãhtãrosh (lãh-tã-róshĭ), lãhtãroasi/lãhtãroase (lãh-tã-rŭá-si) – tsi lãhtãrseashti (aspari) multu; tsi fatsi fricã multã; aspãros, fricos
{ro: înfricoşător, înspăimântător}
{fr: affreux, affreusement, épouvantable}
{en: frightful, dreadful}
ex: un polim lãhtãros; fantomã lãhtãroasã; sh-bati nã cãmbanã multu lãhtãroasã; lãhtãros s-avdi cãmbana

§ lãhtãrsescu (lãh-tãr-sés-cu) (mi) vb IV lãhtãrsii (lãh-tãr-síĭ), lãhtãrseam (lãh-tãr-seámŭ), lãhtãrsitã (lãh-tãr-sí-tã), lãhtãrsiri/lãhtãrsire (lãh-tãr-sí-ri) – l-fac s-aducheascã (aduchescu) unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, pãvrusescu, mpãvrusescu, mpãvrescu, bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr: lãhtãrsescu dupã (trã) = am mari mirachi trã; mor sh-cher di vreari trã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãvrii/pãvrie

pãvrii/pãvrie (pã-vrí-i) sf pãvrii (pã-vríĭ) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu lu-acatsã multu frica; aspãreari multu mari; lãhtarã, lãhtari, lãhtar, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, datã, frixi, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi;
(expr: ljau pãvrii; mi-acatsã pãvria = lãhtãrsescu)
{ro: groază, spaimă}
{fr: effroi, épouvante}
{en: fright}
ex: ti-acãtsa pãvria (asparizma) di-atseali tsi-avdzai; nã easti pãvrii (fricã); fug, ca cãprili, di pãvrii (lãhtarã); lo mari pãvrii
(expr: lãhtãrsi multu); nj-fu pãvrii (multã fricã) s-trec noaptea pit murmintsã

§ mpãvrescu (mpã-vrés-cu) (mi) vb IV mpãvrii (mpã-vríĭ), mpãvream (mpã-vreámŭ), mpãvritã (mpã-vrí-tã), mpãvriri/mpãvrire (mpã-vrí-ri) – l-fac s-aducheascã (aduchescu) unã mari asparizmã; lu-aspar multu; pãvrusescu, mpãvrusescu, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, cutrumuredz, etc.
{ro: speria, îngrozi}
{fr: effrayer, s’épouvanter}
{en: frighten, scare}
ex: cãtse lu mpãvreshti (lu lãhtãrseshti) cu-ahtãri pirmiti?; mi mpãvrii (cutrimburai) cãndu-l vidzui cum aspuni la fatsã

§ mpãvrit (mpã-vrítŭ) adg mpãvritã (mpã-vrí-tã), mpãvrits (mpã-vrítsĭ), mpãvriti/mpãvrite (mpã-vrí-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; pãvrusit, mpãvrusit, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, cutrumurat, etc.
{ro: speriat, îngrozit}
{fr: effrayé, épouvanté}
{en: frightened, scared}

§ mpã-vriri/mpãvrire (mpã-vrí-ri) sf mpãvriri (mpã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mpãvreashti; pãvrusiri, mpãvrusiri, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, cutrumurari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) speria, de a (se) îngrozi; speriare, îngrozire}
{fr: action de (s’)effrayer, de s’épouvanter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn