DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlcãnj

cãlcãnj (cãl-cắnjĭŭ) sn cãlcãnji/cãlcãnje (cãl-cắ-nji) –
1: partea di dinãpoi di la pãtuna (pata) a ciciorlui; partea di pãputsã (pat, tãcuni, tupuc), di dinãpoi, anãltsatã niheamã; partea di pãrpodi tsi acoapirã partea di dinãpoi, di la pãtuna-a ciciorlui;
2: mardzinea di pãni, i filia di pãni tsi ari parti dit aestã mardzini;
3: mardzinea di pitã, shutsãtã shi nduplicatã, icã cumata di pitã tsi ari ahtari mardzini;
(expr:
1: va yin cu cãlcãnjlji ninti = nu va yin vãrnãoarã;
2: fug cu cãlcãnjlji ninti = nu-nj para yini s-fug; nu voi s-fug)
{ro: călcâi; coltuc (de pâine); marginea sucită şi îndoită de la plăcinta aromânească}
{fr: talon; croûton de pain (pris sur un côté rond du pain); toute la partie sphérique extérieure et rabattue d’une galette feuilletée, d’une “pitã”}
{en: heel; slice with a round border, of a loaf of bread; twisted border of an Aromanian “pitã”}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoati: cãlcãnjili); mi-agudii la cãlcãnjlu di la cicior; mi doari cãlcãnjlu; nj-acupirii pãtuna shi cãlcãnjlu a ciciorlui; cicioarili a ursãljei nu-au cãlcãnji; talji-nj un cãlcãnj di pãni; tu cãlcãnjlu di pitã nu s-bagã ni veardzã, ni altu tsiva; mãncai cu multã orixi un cãlcãnj di lãptari (unã mardzini di pitã di lapti)

§ cãlciun (cãl-cĭúnŭ) sn cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) –
1: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi cãlcãnjlu-a ciciorlui (shi sh-u-adutsi cu pãputsa di casã faptã di lãnã, pãndzã i pustavi); unã soi di pãrpodz shcurti, di casã, multi ori di lãnã;
2: unã soi di pãrpodi di pustavi, fãrã pãtunji tsi s-bagã pristi pãputsã; cãlciuni, pãtunã, scufuni
{ro: un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei; şosetă, călţun}
{fr: chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: kind of short socks worn in the house, mostly by women; short socks, half hose}
ex: cãlciunjili-lj yinea pãnã di dzinuclji

§ cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) sf cãlciunj (cãl-cĭúnjĭ) – (unã cu cãlciun)

§ cãlci-nji/cãlcinje sf cãlcinji/cãlcinje – (unã cu cãlciun)

§ caltsã (cál-tsã) sf caltsã (cál-tsã) – lucri ca pãputsã (mestri, scorni, pudimati, curdelji, etc.) tsi li poartã omlu tu partea di nghios a ciciorlui cãndu imnã (tra s-nu calcã pri loc cu ciciorlu gol); pãputsã,

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãputã

cãputã (cã-pú-tã) sf cãputi/cãpute (cã-pú-ti) – partea di nsus shi di nãinti a pãputsãljei, a pãrpodiljei, cari acoapirã deadzitli di la cicior
{ro: căpută, carâmb}
{fr: empeigne}
{en: vamp, upper (of shoes)}

§ cãputedz (cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I cãputai (cã-pu-táĭ), cãputam (cã-pu-támŭ), cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) – bag cãputã nauã la pãputsa (pãrpodea) tsi s-ari aruptã; mirimitisescu cãputa-a pãputsãljei (a pãrpodiljei)
{ro: căputa}
{fr: mettre des empeigne (à une chaussure); rempiéter (un bas)}
{en: vamp}
ex: cãputedz pãrpodzli

§ cãputat (cã-pu-tátŭ) adg cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputats (cã-pu-tátsĭ), cãputati/cãputate (cã-pu-tá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã cãputã nauã
{ro: căputat}
{fr: (chaussure) à qui on a mis une empeigne nouvelle; rempiété (un bas)}
{en: vamped}
ex: poartã pãrpodz cãputati

§ cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) sf cãputãri (cã-pu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãputeadzã pãrpodzli (pãputsãli)
{ro: acţiunea de a căputa}
{fr: action de mettre des empeigne (à une chaussure); de rempiéter (un bas)}
{en: action of vamping}

§ ncãputedz (ncã-pu-tédzŭ) (mi) vb I ncãputai (ncã-pu-táĭ), ncãputam (ncã-pu-támŭ), ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) – (unã cu cãputedz)
ex: mash pãrpodz ncãputarã nã stãmãnã

§ ncãputat (ncã-pu-tátŭ) adg ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputats (ncã-pu-tátsĭ), ncãputati/ncãputate (ncã-pu-tá-ti) – (unã cu cãputat)

§ ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) sf ncãputãri (ncã-pu-tắrĭ) – (unã cu cãputari)

§ discãputedz (dis-cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I discãputai (dis-cã-pu-táĭ), discãputam (dis-cã-pu-támŭ), discãputatã (dis-cã-pu-tá-tã), discãputari/discãputare (dis-cã-pu-tá-ri) – disfac (scot) pãtuna di cãputa-a pãrpodiljei (a pãputsãljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jgljoatã

jgljoatã (jgljĭŭá-tã) sf jgljoati/jgljoate (jgljĭŭá-ti) –
1: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, ceapã, cealpã, cealpu, drãshcljauã, pas, giglatã;
2: partea di nghios a ciciorlui (di la deadziti la cãlcãnj) pri cari si ndrupashti truplu a omlui sh-cu cari da di loc omlu cãndu imnã; patã, pãtunã
{ro: pas; talpa (de la picior)}
{fr: pas; patte}
{en: step; paw (of dog, lion, etc.)}
ex: nãpoi nã jgljoatã (drãshcljauã) arsãri; arcam jgljoati (ceapi mãri); cãnili cu jgljoatili “una greashti sh-alantã nu avdi”
(expr: cu pãtunili multu diparti unã di-alantã)

§ jgljot (jgljĭótŭ) sn jgljoati/jgljoate (jgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljoatã (shgljĭŭá-tã) sf shgljoati/shgljoate (shgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljatã (shgljĭá-tã) sf shglja-ti/shgljate (shgljĭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljot (shgljĭótŭ) sn shgljoati/shgljoate (shgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)
ex: la cati shgljot (drãshcljauã) tsi fãtsea

§ giglatã (gi-glá-tã) sf gigla-ti/giglate (gi-glá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ zgljoatã (zgljĭŭá-tã) sf zgljoati/zgljoate (zgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)
ex: feci dauã zgljoati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

palmã

palmã (pál-mã) sf pãlnji (pắl-nji) shi palmi/palme (pál-mi) – partea di nuntru a mãniljei, di la clidhusea (nodlu, ncljiitura) cu bratslu pãnã la mithca-a deadzitilor; (fig:
1: unã palmã = lundzimi di-unã palmã; expr:
2: unã palmã (di om) = (om) njic, shcurtu;
3: palmã nu mi bat di-aoa = nu mi min dip di-aoa;
4: shcurtedz cu-unã palmã = lj-talj caplu, l-vatãm;
5: (alagã) cu limba scoasã nã palmã = (alagã) multu-agonja; avurseashti multu (di-alãgari);
6: crescu nã palmã (di harauã) = mi hãrsescu multu;
7: ca di pri palmã = multu curat;
8: ca n palmã = multu ghini, multu lishor;
9: l-crescu (l-tsãn) ca pri pãlnji (ca n palmã) = l-crescu (l-tsãn) ghini, cu multã vreari, l-mutrescu ghini, lj-am multu-angãtan, sh-nu-ari ananghi di tsiva, cã-lj dau tuti tsi-lj caftã inima;
10: bat (nj-frãngu) pãlnjili (trã cariva) = aspun cã mi-arãseashti multu atseali tsi fatsi (tsi dzãtsi, cum cãntã, etc.);
11: lj-dau pãlnjili = lu-agunescu, lj-bag zori s-fugã, lj-dau nã clutsatã, l-suryiunipsescu di-aoa;
12: cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri palmã; cãndu-nj scoati limba peri)
{ro: palmă}
{fr: paume (de la main)}
{en: palm (of hand)}
ex: mi usturã palmili di fricari; easti largã di trei palmi (fig: cãt trei pãlnji); palmã (dip, nitsiunã palmã) nu s-bãtea di pri loc; Palmã-Om
(expr: numa dit pãrmit a unui om tsi easti multu shcurtu, cãt unã palmã) shi Barbã-Cot; unã palmã sh-un fãltac
(expr: multu shcurtu); palmili ma sh-li frãndzi; striga shi-sh bãtea palmili; va-lj tsãnã pri palmi
(expr: va-lj mutreascã ghini, va lã poartã multu-angãtan); l-tsãn ca pri pãlnji
(expr: l-mutrescu ghini, lj-fac tuti mirãchili, l-hãidipsescu); lj-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: multu curati); si-lj dãm pãlnjili di-aoa
(expr: s-lu-agunim di-aoa); l-criscui tu (pri) pãlnji
(expr: l-criscui ghini, avui multu-angãtan di el; lj-ded tut tsi-avea ananghi); cãndu vidzu tsi s-featsi, nã palmã criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: azboairã multu-agonja); va ti shcurtedz cu-unã palmã
(expr: va tsã talj caplu, va ti vatãm)

§ mpalmu (mpál-mu) vb I mpãlmai (mpãl-máĭ), mpãlmam (mpãl-mámŭ), mpãlmatã (mpãl-má-tã), mpãlmari/mpãlmare (mpãl-má-ri) – misur cu palma; agudescu cu palma; dau unã pliscutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

patã3

patã3 (pá-tã) sf pati/pate (pá-ti) – partea di nghios a ciciorlui (di la deadziti la cãlcãnj) pri cari si ndrupashti truplu a omlui sh-cu cari da di loc omlu cãndu imnã; pãtunã, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot; (fig:
1: patã = ciuciurush, cãndu easti zborlu di cicioarli-a njiclui, a natlui; expr:
2: easi cu patili (ninti) = easi mortu)
{ro: talpa (de la picior)}
{fr: patte, plante du pied}
{en: sole (of the foot), paw (of dog, lion, etc.)}
ex: shi-nj tsã ngljatsã-a tali pati (fig: ciuciurushi); va lã easã patili nafoarã; va s-easã cu patili
(expr: va s-easã mortsã)

§ pãtunã (pã-tú-nã) sf pãtuni/pãtune (pã-tú-ni) –
1: partea di nghios a ciciorlui (di la deadziti la cãlcãnj) pri cari si ndrupashti truplu a omlui sh-cu cari da di loc omlu cãndu imnã; patã, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot;
2: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi partea di nghios a ciciorlui (faptã di pãndzã i pustavi tsi sh-u-adutsi cu pãputsãli di casã); cãlciun, cãlciuni
{ro: talpa (de la picior); un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei}
{fr: patte, plante du pied; chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: sole (of the foot), paw (of dog, lion, etc.); kind of short socks worn in the house mostly by women}
ex: mi doari pãtuna (pata-a ciciorlui); pãtuna sh-cãlcãnjlu a ciciorlui; bagã pãtunili (pãrpodzli, cãlciunjli) n cicior; ma cãt bãga ursa pãtunjli nãinti, s-afla cu dauã cicioari nãpoi

§ pat4 (pátŭ) sn paturi (pà-turĭ) – partea di dinãpoi a pãputsãlor (cari easti di-aradã ma-analtã ca partea di dininti); tãcuni, tupuc
{ro: toc (de la pantofi)}
{fr: talon de bottes}
{en: heel (of shoe)}
ex: paturli (tãcunjli) di la curdeljli-a ljei eara multu-analti; nj-cãdzu patlu (tãcunea) di la unã curdelji

§ Patuna (Pa-tú-na) sf fãrã pl – numã tsi s-da a unui cãni tsi ari pãtunili (patili) ca-atseali di ursã
{ro: nume dat unui câine cu labele ca de urs}
{fr: nom donné à un chien qui a les pattes comme celles d’un ours}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pornic

pornic (pór-nicŭ) sn pornitsi/pornitse (pór-ni-tsi) – cumatã di cheali cu cari s-mirimitisescu pãputsãli i tsãruhili arupti; (fig: pornic = (i) fashi; (ii) pãtuna-a pãputsãljei; (iii) peaticã di pãndzã cu cari sh-anvãrteashti omlu ciciorlu tu loc ca s-bagã unã pãrpodi; byealã)
{ro: potlog}
{fr: morceau de cuir pour raccomoder une chaussure; frange}
{en: piece of leather to repair a pair of shoes}
ex: un pornic njic (peatic njic di cheali cu cari sã mpeaticã pãputsãli) dzuã, noapti, amolj shadi (angucitoari: limba); un pornic dzuã sh-noapti tu apã shadi, sh-ni s-neacã, ni putridzashti (angucitoari: limba)

§ poric (pó-ricŭ) sn poritsi/poritse (pó-ri-tsi) – (unã cu pornic)
ex: lj-ded un poric lat; loai un poric (fig: fashi) di pãnticã; nj-s-arupsi poriclu (fig: pãtuna) di la pãputsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsãruhi/tsãruhe

tsãruhi/tsãruhe (tsã-rú-hi) sf tsãruhi (tsã-rŭhĭ) – atsea tsi sh-bagã huryeatsli tu cicior tra s-imnã calea (tu loc di pãputsã), adratã di-unã cheali (di-aradã di porcu) bãgatã sum pãtuna-a ciciorlui sh-acãtsatã pisuprã cu nujitsi (ciori, di-aradã di cheali);
(expr:
1: strindzi-ts tsãruhili = agunjisea-ti;
2: nj-bag tsãruhili amolj = mi ndreg tra s-fug;
3: lj-dau tsãruhili (tu mãnã) = l-dau nafoarã, lu-agunescu (di la lucru, di-acasã, etc.), lu scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tastrul (poarca);
4: si-nj ljai (si-nj mãts) tsãruhili! = nu va pots si-nj ljai (si-nj mãts) tsiva; nu-armãni tsiva dupã mini)
{ro: opincă}
{fr: sandale des paysans}
{en: peasants’s sandal}
ex: laea-nj, va s-mi moarã pãnã si-nj mi-adarã, sh-multu tinjisitã pãnã s-mi mãritã (angucitoari: tsãruhea); purtã tsãruhi anj di dzãli dupã tsi s-mutã dit hoarã; nã pãreaclji di tsãruhi aroshi, cari si-nj dai, arãu nu vai fats; dimãndats unã pãreaclji di tsãruhi sh-un tueag di her; va s-tsã mãncã tsãruhili!
(expr: tsi va-ts facã, nu-ari tsi s-tsã lja!); noi s-tsã mãcãm la numtã, tini a nauã tsãruhili
(expr: noi va videm hãiri di la tini, ma tini nu va s-ai tsiva di la noi); lj-deadirã tsãruhili a coluvlui
(expr: lu-agunirã) dit sutsata-a lor

§ tsãruhar (tsã-tu-hárŭ) sm tsãruhari (tsã-tu-hárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi tsãruhi; tsãngar, tsãrhã; pãpugi, pãputsar, curdilar, curdilã
{ro: opincar}
{fr: celui qui fait des sandales des paysans}
{en: maker of peasants’s sandal}
ex: am un frati tsãruhar (tsi fatsi tsãruhi)

§ tsãrhã (tsãr-hắ) sm tsãrhadz (tsãr-hádzĭ) – (unã cu tsãruhar)

§ tsãngar (tsãn-gárŭ) sm tsãngari (tsãn-gá-rĭ) – omlu tsi fatsi i mirimitiseashti pãputsã i tsãruhi; tsãrhã, tsãruhar; pãpugi, pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã
{ro: cizmar}
{fr: bottier, qui fait des sandales}
{en: shoemaker}
ex: lucreadzã sh-el tsãngar

§ ntsãruhi (ntsã-rúhĭŭ) (mi) vb I ntsãruheai (ntsã-ru-hĭáĭ), ntsãruheam (ntsã-ru-hĭámŭ), ntsãruheatã (ntsã-ru-hĭá-tã), ntsãruheari/ntsãruheare (ntsã-ru-hĭá-ri) – (nj-)bag tsãruhili n cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn