DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aroput

aroput (a-ró-putŭ) sn aroputi/aropute (a-ró-pu-ti) – vrondu di cicioari di cal tsi-agudescu loclu cãndu alagã (di-aradã, cu ciciorlu di nandreapta-nãinti tsi s-minã unãoarã cu-atsel di nastãnga-nãpoi, urmati di minarea-a alãntor dauã cicioari); roput, troput, topur; (fig: vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel di-aroput)
{ro: ropot, tropot}
{fr: murmure; bruit de trot}
{en: trot (noise)}
ex: s-avdi dultsi-aroput; s-avdu aroputi; tsi aroput s-avdi?

§ roput (ró-putŭ) sn roputi/ropute (ró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: loclu tut s-trunduea di a lui roput

§ topur (tó-purŭ) sn topuri/topure (tó-pu-ri) – (unã cu aroput)

§ troput (tró-putŭ) sn troputi/tropute (tró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: s-avdzã nã trunduiri shi un troput di cal; aclo iu s-ciudusea ca chirutlu, avdi un troput; prit cupaci s-avdi troput; s-avdi troput (fig: vrondu ca-atsel di troput) di flurii; flueri di picurari shi troputi

§ arupãtsãscu (a-ru-pã-tsắs-cu) vb IV arupãtsãi (a-ru-pã-tsắĭ), arupãtsam (a-ru-pã-tsámŭ), arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) – fac vrondu (cu cicioarli) dip ca-atsel di-aroputi di prãvdzã; arupãtsescu, aruputsãscu, aruputsescu, rupãtsãscu, rupãtsescu, ruputsãscu, ruputsescu
{ro: ropoti}
{fr: trotter, faire du bruit avec les pieds}
{en: trot; make noise with the feet}

§ arupãtsãt (a-ru-pã-tsắtŭ) adg arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãts (a-ru-pã-tsắtsĭ), arupãtsãti/arupãtsãte (a-ru-pã-tsắ-ti) – tsi arupãtsashti; tsi s-fatsi cu-un vrondu ca-atsel di aroput; arupãtsit, aruputsãt, aruputsit, rupãtsãt, rupãtsit, ruputsãt, ruputsit
{ro: ropotit}
{fr: trotté, (bruit) fait avec les pieds}
{en: (noise) made with the feet}
ex: vinjitã aru-pãtsãtã

§ arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) sf arupãtsãri (a-ru-pã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu prãvdzãli arupãtsãscu; arupãtsiri, aruputsãri, aruputsiri, rupãtsãri, rupãtsiri, ruputsãri, ruputsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pat5

pat5 (pátŭ) vb IV pãtsãi (pã-tsắĭ), pãtsam (pã-tsámŭ), pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãri/pãtsãre (pã-tsắ-ri) – trag tsiva tsi nu mi-arãseashti dip (ghideri, cripãri, dureri, munduiri, etc.); nj-si fatsi tsiva; tihiseashti s-am (sã-nj yinã, sã-nj cadã, etc.) tsiva trã cari nu mi-ashtiptam; trag, tihiseashti;
(expr:
1: tsi-l pati? = (i) tsi s-fatsi; (ii) iu s-hibã?;
2: pat di nafoarã = hiu lãndzit di lãngoarea “epilepsii” shi fac dip canda intrarã dratslji tu mini; cad nafoarã; acãtsat di nafoarã;
3: atslji s-bat shi tarlji pat = s-dzãtsi atumtsea cãndu un stipseashti sh-altu (nistipsit) u pati, u tradzi;
4: vidzurã sh-pãtsãrã = trapsirã multi)
{ro: păţi, suferi; se întâmpla}
{fr: pâtir, souffrir, endurer; arriver, se passer}
{en: suffer (experience) something, endure; happens}
ex: tsi pãtsãsh (cum s-featsi, cum s-tihisi) di nu vinjish?; s-nu patã (tragã) dot sh-elj tsi pãtsã (trapsi) sh-el; lailji gionj, tsi-sh pãtsãrã! (cãti trapsirã); iu va s-hibã? ca tsi-l pati? (tsi s-featsi cu el? iu easti?); tsi-l pati (tsi s-fatsi, iu easti) di s-amãnã?; s-nu u patã arãulu (s-nu da arãulu di el); tsi ti pats, bre, hilj? (tsi s-fatsi cu tini? tsi ai, bre, hilj?); tsi ti pãtsãsh? (tsi trãxeashti? tsi s-featsi cu tini?); ea sh-cum tsi nã pati (tsi lãeatsã n-agudeashti); mãrilja, tsi vã pati? (tsi ghideri avets? tsi ambodyiu vã sta n cali?); tsi drac mi pati azã? (mi pidipseashti azã?); nu pati ghini (nu-lj njardzi lucrul ambar); cã vai patã (cã va li tragã); ea sh-ea tsi pat (ea sh-ea tsi trag, tsi-arãu astãhisii n cali); di cap li pati tuti (sh-li fatsi singur, easti stepsul a lui di li tradzi); vidzurã sh-pãtsãrã dratslji pãnã s-lu-alinã
(expr: trapsirã multi s-lu-alinã, lu-alinarã cu multã zori); tsi va s-pat (trag) un Dumnidzã shtii

§ pãtsãscu (pã-tsắs-cu) vb IV pãtsãi (pã-tsắĭ), pãtsam (pã-tsámŭ), pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãri/pãtsãre (pã-tsắ-ri) – (unã cu pat5)
ex: cãti am pãtsãtã cu feata aestã, shi a groapãljei va s-u-aspun

§ pãtsãt (pã-tsắtŭ) adg pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãts (pã-tsắtsĭ), pãtsãti/pãtsãte (pã-tsắ-ti) – tsi-ari traptã (faptã) un lucru tsi nu lu-arãseashti; tsi-lj s-ari tihisitã tsiva; traptu, tihisit
{ro: păţit, suferit; întâmplat}
{fr: qui a éprouvé des revers, qui a eu un mécompte; souffert, enduré; arrivé, passé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn