DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cripsanã

cripsanã (crip-sá-nã) sf cripsani/cripsane (crip-sá-ni) – loclu iu omlu poati s-ascundã un lucru; loclu iu omlu poati si s-ascundã (tra s-poatã s-doarmã i s-dizvurseascã, tra s-nu poatã lumea s-lu aflã, etc.); ascumtish, ascumtatic, ascumtalj, ascumtici, pãtljauã, limeri, etc.
{ro: ascunzătoare}
{fr: cachette}
{en: hiding place}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deagã

deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz

§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã

§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}

§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãtulj

pãtulj (pã-túljĭŭ) sn pãtulji/pãtulje (pã-tú-lji) –
1: tsarcu (cutar) njic faptu trã prãvdzã (njelj i cãpri); tsarcu (cutar) njic faptu cãt tri unã oai tra si sã nveatsã cu-un njel xen, tra s-lji da lapti s-sugã; pitulj, pãtljauã, pãtiljauã, pãturicã, culcush, ascumtish;
2: loc tufos cu schinj sh-ljanuri prit cari s-treatsi greu
{ro: ţarc mic pentru miei; culcuş, ascunziş}
{fr: petit enclos fait pour les agneaux ou les chevreaux, fourré des broussailles, gîte, terrier}
{en: small enclo-sure made for lambs, lair, den}
ex: pãtuljli (cutarli) a edzlor; adãrã ninga dauã pãtulji; mi-ascumshu tu pãtulj (tu-un loc tufos)

§ pitulj (pi-túljĭŭ) sn pitulji/pitulje (pi-tú-lji) – loc (ascumtish, tufish) iu sh-trec noaptea (dormu, dizvursescu i sh-aflã apanghiu) prãvdzãli, puljlji, zulãchili dit pãduri, etc.; pãtulj, pãtiljauã, pãtljauã, pãturicã, loj, loji, lujar, yitachi, ashtirnut, culcush, tufish, mãrunã, scrob, buloc, ascumtish, cripsanã
{ro: culcuş, vizuină, tufiş, culcuş, ascunziş}
{fr: fourré des broussailles, gîte, tanière, antre, terrier}
{en: thicket, hiding place, resting place, lair, den}
ex: dit pituljlu (ascumtishlu) di cornji; intrã tu pitulj (culcush)

§ pãtiljauã (pã-ti-ljĭá-ŭã) sf pãtiljei (pã-ti-ljĭéĭ) – (unã cu pitulj)
ex: nu eara pãtiljauã (ascumtish) s-nu u shtibã

§ pãturicã (pã-tu-rí-cã) sf pãturitsi/pãturitse (pã-tu-rí-tsi) – (unã cu pãtiljauã)
ex: si s-ascundeari tu pãturitsi

§ pãtljauã (pãt-ljĭá-ŭã) sf pãtljei (pãt-ljĭéĭ) – (unã cu pãtljauã)
ex: cãnili durnja tu unã pãtljauã (tufã); ndzãri tu-unã pãtljauã (mãrunã) ascumtsã doi inshi; lom tufechili dit pãtljauã (ascumtish)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã